ANALIZĂ București: 3,11 sau 2,69? Scandalul ratei de infectare și de ce autoritățile comunică pentru români date diferite față de cele raportate de România la OMS și Centrul European pentru Controlul Bolilor

3.073 de vizualizări
Foto: People photo created by pressfoto – www.freepik.com
Rata de infectare cu noul coronavirus, în București, în ultimele 14 zile are două valori diferite comunicate oficial de către autoritățile din România. Prima este de 3,11 la mia de locuitori și a fost anunțată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). A doua este de 2,69 la mia de locuitori și a fost comunicată de Grupul de Comunicare Strategică. Direferența dintre ele este dată de baza de raportare.

Institutul Național de Sănătate Publică folosește metodologia Organizației Mondiale a Sănătății, a Universității John Hokins, a Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC). Practic, datele calculate de INSP despre răspândirea cazurilor de Sars-CoV-2 în România sunt cele raportate la nivel european și mondial de țara noastră.

Într-o declarație citată de G4Media.ro, directorul INSP Adriana Pistol a explicat că instituția face raportări în funcție de populația rezidentă, pentru că în Europa se lucrează cu acest indicator, iar în funcție de acesta România este trecută în categoria galbenă sau roșie

Grupul de Comunicare Strategică este un organism înființat de Guvern în care sunt mai mulți reprezentanți ai unor instituții, dar a cărui componență nominală nu a fost publicată.

Potrivit unui răspuns oficial trimis de către Ministerul Afacerilor Interne către un deputat, citat de Hotnews.ro, “acest grup se află în directa coordonare a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, având în componenţă experţi în comunicare din următoarele instituţii: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale“.

Datele transmise de Grupul de Comunicare Strategică nu coincid cu datele de la Institutul Național de Sănătate Publică, după cum s-a văzut în cursul zilei de marți, când presa a semnalat faptul că rata de infectare din județe era diferită în cele două comunicate.

De ce diferă ratele de infectare?

Rata de infectare se calculează prin împărțirea numărului nou de cazuri din ultimele 14 zile la populația localității, județului sau țării respective. Baza de raportare pe care o folosește INSP și toate instituțiile internaționale din domeniul sănătății, în acest moment, este populația rezidentă.

Populația rezidentă este definită ca “totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României. Reședința obișnuită reprezintă locul în care o persoană își petrece în mod obișnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ține seama de absențele temporare pentru recreere, vacanțe, vizite la prieteni și rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Reședinta obișnuită poate să fie aceeași cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-și stabilească reședința obisnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din țară sau străinătate”.

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat în comunicatul de azi că folosește populația după domiciliu, adică calculează rata de incidență prin raportare la toate persoanele care au domiciliul în acea localitate. Care au acte de identitate în care domiciliul lor figurează în acea localitate, indiferent dacă acele persoane locuiesc de 10 ani în străinătate sau în altă localitate.

Populația după domiciliu este definită ca “numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară ca are locuința principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), asa cum este luata în evidența organelor administrative ale statului. In stabilirea valorii acestui indicator nu se ține cont de reședința obisnuită, de perioada și/sau motivul absenței de la domiciliu”, potrivit INS.

La 1 ianuarie 2020, populația rezidentă a României era de 19.317.984, iar populația după domiciliu a României era de 22.174.693, potrivit Institutului Național de Statistică.

La 1 ianuarie 2020, populația rezidentă a Bucureștiului era de 1.832.883 de persoane, iar populația după domiciliu era 2.151.665 persoane.

Deci Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului calculează rata de infectare prin raportare la o populație de peste 22 de milioane de români, iar pentru București la peste 2 milioane.

Prin raportarea unui număr de infectări la o populație mai mare (baza de raportare), indicele rezultat este mai mic.

De menționat că decizia de deschidere a școlilor, pe scenarii stabilite în funcție de rata de incidență a cazurilor sau rata de infectare, luată pe 7 septembrie, a fost luată în baza raportării INSP la populația rezidentă din fiecare localitate din România, nu la populația după domiciliu.

Foto: People photo created by pressfoto – www.freepik.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

România a avut, în medie pentru anul pandemic 2021, un exces de morți de peste 25% în fiecare lună, comparativ cu anii precedenți – de două ori mai mult decât media europeană / Apogeu “alarmant” în octombrie, potrivit datelor OMS, analizate de un cercetător român

România a avut în medie, în fiecare lună a anului pandemic 2021, un exces de morți de peste 25% comparativ cu anii precedenți, potrivit unor date publicate recent de Organizația…
Vezi articolul

Document de lucru al Comisiei Europene: Succesul reformelor din educația românească depinde de implementarea lor la timp, iar în fața provocărilor structurale ce afectează echitatea și calitatea învățământului și prezintă riscuri pe linie ar fi de ajutor măsuri suplimentare

„Implementarea la timp” a măsurilor prin care sunt puse în aplicare noile legi ale educației, măsuri pentru care sunt angajate fonduri europene considerabile, este cea care „va determina, în cele…
Vezi articolul

“Este uimitoare capacitatea domnului Pleșa – care are 92 de ani – de a reține exact zile și date din cariera lui Sorin Cîmpeanu”, scrie Emilia Șercan într-o analiză a scrisorii prin care ministrul își justifică plagiatul

Jurnalista Emilia Șercan a analizat în detaliu scrisoarea pe care Ministrul Educației a prezentat-o azi ca fiind a profesorului Ioan Pleșa, unul dintre autorii de facto ai cursului plagiat. În…
Vezi articolul

Cursurile online, care vor avea un loc central în noul an universitar, au fost percepute de majoritatea studenților drept mai rele sau mult mai rele decât cele față în față, în primăvară: prea multe proiecte și teme, prea puțină comunicare – studiu

Universitățile își deschid, acum, porțile pentru un nou an universitar în care o bună parte dintre activități se vor desfășura online. Instituțiile de învățământ superior au acumulat, deja, experiență prin…
Vezi articolul

“Declarația” guvernului privind salarizarea profesorilor, publicată în Monitorul Oficial – ”soluție” dezgropată de Nicolae Ciucă din epoca Adrian Năstase: cinci ”declarații” emise de guvern și publicate în Monitor acum 20 de ani

O monitorizare realizată de Edupedu.ro a identificat, pe Portalul Legislativ, sute de documente ce conțin în titlu cuvântul “Declarație”, dar dintre acestea doar cinci au fost emise de Guvernul României…
Vezi articolul