ANALIZĂ București: 3,11 sau 2,69? Scandalul ratei de infectare și de ce autoritățile comunică pentru români date diferite față de cele raportate de România la OMS și Centrul European pentru Controlul Bolilor

3.059 de vizualizări
Business people reading contract terms at the meeting
Rata de infectare cu noul coronavirus, în București, în ultimele 14 zile are două valori diferite comunicate oficial de către autoritățile din România. Prima este de 3,11 la mia de locuitori și a fost anunțată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). A doua este de 2,69 la mia de locuitori și a fost comunicată de Grupul de Comunicare Strategică. Direferența dintre ele este dată de baza de raportare.

Institutul Național de Sănătate Publică folosește metodologia Organizației Mondiale a Sănătății, a Universității John Hokins, a Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC). Practic, datele calculate de INSP despre răspândirea cazurilor de Sars-CoV-2 în România sunt cele raportate la nivel european și mondial de țara noastră.

Într-o declarație citată de G4Media.ro, directorul INSP Adriana Pistol a explicat că instituția face raportări în funcție de populația rezidentă, pentru că în Europa se lucrează cu acest indicator, iar în funcție de acesta România este trecută în categoria galbenă sau roșie

Grupul de Comunicare Strategică este un organism înființat de Guvern în care sunt mai mulți reprezentanți ai unor instituții, dar a cărui componență nominală nu a fost publicată.

Potrivit unui răspuns oficial trimis de către Ministerul Afacerilor Interne către un deputat, citat de Hotnews.ro, “acest grup se află în directa coordonare a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, având în componenţă experţi în comunicare din următoarele instituţii: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale“.

Datele transmise de Grupul de Comunicare Strategică nu coincid cu datele de la Institutul Național de Sănătate Publică, după cum s-a văzut în cursul zilei de marți, când presa a semnalat faptul că rata de infectare din județe era diferită în cele două comunicate.

De ce diferă ratele de infectare?

Rata de infectare se calculează prin împărțirea numărului nou de cazuri din ultimele 14 zile la populația localității, județului sau țării respective. Baza de raportare pe care o folosește INSP și toate instituțiile internaționale din domeniul sănătății, în acest moment, este populația rezidentă.

Populația rezidentă este definită ca “totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României. Reședința obișnuită reprezintă locul în care o persoană își petrece în mod obișnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ține seama de absențele temporare pentru recreere, vacanțe, vizite la prieteni și rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Reședinta obișnuită poate să fie aceeași cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-și stabilească reședința obisnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din țară sau străinătate”.

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat în comunicatul de azi că folosește populația după domiciliu, adică calculează rata de incidență prin raportare la toate persoanele care au domiciliul în acea localitate. Care au acte de identitate în care domiciliul lor figurează în acea localitate, indiferent dacă acele persoane locuiesc de 10 ani în străinătate sau în altă localitate.

Populația după domiciliu este definită ca “numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară ca are locuința principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), asa cum este luata în evidența organelor administrative ale statului. In stabilirea valorii acestui indicator nu se ține cont de reședința obisnuită, de perioada și/sau motivul absenței de la domiciliu”, potrivit INS.

La 1 ianuarie 2020, populația rezidentă a României era de 19.317.984, iar populația după domiciliu a României era de 22.174.693, potrivit Institutului Național de Statistică.

La 1 ianuarie 2020, populația rezidentă a Bucureștiului era de 1.832.883 de persoane, iar populația după domiciliu era 2.151.665 persoane.

Deci Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului calculează rata de infectare prin raportare la o populație de peste 22 de milioane de români, iar pentru București la peste 2 milioane.

Prin raportarea unui număr de infectări la o populație mai mare (baza de raportare), indicele rezultat este mai mic.

De menționat că decizia de deschidere a școlilor, pe scenarii stabilite în funcție de rata de incidență a cazurilor sau rata de infectare, luată pe 7 septembrie, a fost luată în baza raportării INSP la populația rezidentă din fiecare localitate din România, nu la populația după domiciliu.

Foto: People photo created by pressfoto – www.freepik.com

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Amânarea finalizării noilor planuri-cadru înseamnă ratarea unor ferestre de oportunitate pentru copii. Nu poți „lăsa pe mai târziu” ceea ce ar fi trebuit să deprinzi în clasa a IX-a sau a X-a – Centrul de Evaluare și Analize Educaționale

Implementarea noilor planuri-cadru pentru liceu reprezintă o urgență pentru învățământul românesc, mai ales după ce programele la gimnaziu s-au schimbat în 2017, scriu reprezentanții Centrului de Evaluare și Analize Educaționale…
Vezi articolul

Cum arată problemele de Matematică și Științe pe care peste 30% din copiii români de clasa a VIII-a nu le-au rezolvat la TIMSS 2019, testare unde avem dublu record: cel mai mic punctaj și cel mai mare nivel de analfabetism numeric și științific din UE

O treime din elevii de clasa a VIII-a din România cred că Magneziul este un compus, și nu un element chimic, cel mai probabil pentru că simbolul său are 2…
Vezi articolul

Cei mai mulți profesori, directori de școli și părinți cred că școala lor poate face ce trebuie în pandemie, dar persistă “angoasa generală” / Nu e nevoie doar de măsuri sanitare, ci și de măsuri educaționale pentru ieșirea din criză – studiu

Un sfert dintre participanții la un studiu referitor la politicile educaționale în context pandemic, realizat când școala era pe punctul să înceapă, apreciau că școlile lor nu erau pregătite pentru…
Vezi articolul