“Este uimitoare capacitatea domnului Pleșa – care are 92 de ani – de a reține exact zile și date din cariera lui Sorin Cîmpeanu”, scrie Emilia Șercan într-o analiză a scrisorii prin care ministrul își justifică plagiatul

2.866 de vizualizări
Foto: Emilia Șercan / INQUAM Photos – Ilona Andrei
Jurnalista Emilia Șercan a analizat în detaliu scrisoarea pe care Ministrul Educației a prezentat-o azi ca fiind a profesorului Ioan Pleșa, unul dintre autorii de facto ai cursului plagiat. În 13 puncte, jurnalista subliniază vârsta înaintată a profesorului în cauză (n. red. 92 de ani) și capacitatea sa de a reține exact ziua în care Sorin Cîmpeanu și-a susținut teza de doctorat. “Cum au perfecționat împreună (Sorin Cîmpeanu și profesorul Pleșa) ceva ce a avut același conținut încă din 1987, când Cîmpeanu avea 19 ani?”, scrie Emilia Șercan pe Facebook, după ce în scrisoare profesorul Pleșa justifica faptul că l-a lăsat pe Cîmpeanu “să preia îndrumătorul de lucrări practice la care am lucrat și pe care l-am perfecționat împreună cu domnia sa, vreme de 15 ani”. 
  • La două zile de la ancheta care a dezvăluit un plagiat masiv în cursul său universitar, Ministrul Educației a venit cu următoarea explicație publică: profesorul Ioan Pleșa, unul dintre autorii de facto ai cursului plagiat, ar fi considerat „oportun” și „necesar” ca Sorin Cîmpeanu „să preia îndrumătorul de lucrări practice la care am lucrat și pe care l-am perfecționat împreună cu domnia sa, vreme de 15 ani”. 
  • Amintim că jurnalista Emilia Șercan a arătat într-o anchetă publicată în pressone.ro că Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și-a însușit prin plagiat – într-un curs de specialitate – 13 capitole publicate anterior în mod repetat sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV-B).

Jurnalista Emilia Șercan analizează scrisoarea trimisă azi de ministrul Educației prin care își justifică plagiatul și remarcă faptul că, la o vârsta înaintată de 92 de ani, profesorul Ioan Pleșa, cel de la care a copiat ministrul 13 capitole și le-a transformat într-un curs pe care l-a predat, “reține exact zile și date din cariera lui Sorin Cîmpeanu, de exemplu ziua exactă în care acesta și-a susținut teza de doctorat”.

“Scrisoarea publicată de ministrul Educației dublul academician (fost triplu) Sorin Cîmpeanu, care se presupune că a fost scrisă de profesorul Ioan Pleșa, fostul său conducător de doctorat, arată disperarea lui Cîmpeanu de a contracara acuzația de plagiat și mai ales de însușire a autoratului celor 13 capitole”, notează jurnalista.

“De exemplu, în scrisoare profesorul înșiră mai multe date:

  • In perioada 16.09.1991 – 06.04.1992, imediat după absolvirea facultății de Îmbunătățiri Funciare, dl. Cîmpeanu Sorin a activat ca inginer proiectant
  • Începând cu 06.04.1992 dl Cîmpeanu Sorin a fost angajat ca preparator
  • In perioada 1993–1995 a promovat sub coordonarea mea toate examenele și referatele
  • In data de 27.02.1995 a promovat, prin concurs, pe postul de Asistent universitar,
  • In data de 24.02.1997 a promovat prin concurs pe postul de Sef lucrări
  • In data de 31.07.2000, dl Cîmpeanu Sorin a susținut teza de doctorat în domeniul Agronomie
  • În data de 1.10.2001 a promovat, prin concurs, pe postul de Conferențiar universitar”.
Fragment din scrisoarea profesorului Ioan Pleșa

Jurnalista Emilia Șercan remarcă și faptul că prin această scrisoare prin care ministrul încerca să-și justifice plagiatul, de fapt, “este recunoscut public faptul că Sorin Cîmpeanu și-a însușit fraudulos autoratul celor 13 capitole, adică le-a semnat cu numele său, deși nu el le-a scris”.

Despre justificarea din scrisoare potrivit căreia profesorul Pleșa ar fi considerat „oportun” și „necesar” ca Sorin Cîmpeanu „să preia îndrumătorul de lucrări practice la care am lucrat și pe care l-am perfecționat împreună cu domnia sa, vreme de 15 ani”, Emilia Șercan se întreabă: “Dacă au lucrat împreună la acest curs pe care l-au perfecționat împreună timp de 15 ani, cum de Sorin Cîmpeanu nu a fost semnat pe capitolele lui Pleșa din edițiile 1993 și 2000, care capitole erau identice cu cele din 1987 și 1990? Cum au perfecționat împreună ceva ce a avut același conținut încă din 1987, când Cîmpeanu avea 19 ani?”.

Postarea Emiliei Sercan are 13 puncte. Le redăm integral:

“1. Este uimitoare capacitatea domnului Pleșa – care în prezent are 92 de ani și care pe parcursul carierei a avut peste 15 doctoranzi – de a reține exact zile și date din cariera lui Sorin Cîmpeanu, de exemplu ziua exactă în care acesta și-a susținut teza de doctorat.

2. Prin această scrisoare, este recunoscut public faptul că Sorin Cîmpeanu și-a însușit fraudulos autoratul celor 13 capitole, adică le-a semnat cu numele său, deși nu el le-a scris.

3. Ioan Pleșa susține că i-a lăsat lui Sorin Cîmpeanu cursul de îmbunătățiri funciare – de parcă ar fi vorba despre vreo moștenire – , însă una dreptul de a preda cursul și, eventual, ceea ce a scris Pleșa, și altceva este dreptul de a semna creația lui Pleșa.

4. Ioan Pleșa spune că a considerat oportun în 2006 ca Sorin Cîmpeanu „să preia îndrumătorul de lucrări practice la care am lucrat și pe care l-am perfecționat împreună cu domnia sa, vreme de 15 ani”.

5. Dacă au lucrat împreună la acest curs pe care l-au perfecționat împreună timp de 15 ani, cum de Sorin Cîmpeanu nu a fost semnat pe capitolele lui Pleșa din edițiile 1993 și 2000, care capitole erau identice cu cele din 1987 și 1990? Cum au perfecționat împreună ceva ce a avut același conținut încă din 1987, când Cîmpeanu avea 19 ani?

6. De ce Ioan Pleșa nu spune nimic în această scrisoare despre colegul său, profesorul Ionel Jinga, cel care a plagiat și el 8 capitole semnate de Pleșa?

7. De ce Ioan Pleșa nu spune că a considerat oportun ca și profesorul Ioan Jinga să preia 8 capitole ale sale, adică numărul de capitole plagiate de Jinga de la Pleșa în aceeași lucrare?

8. Ioan Pleșa nu spune cum s-a ajuns ca 8 capitole semnate de el să fie plagiate și însușite fraudulos de Cîmpeanu și alte 8 de Jinga. De ce Pleșa nu i-a lăsat, de exemplu, toate cele 16 capitole semnate de el excepționalului Cîmpeanu?

9. Dacă au perfecționat împreună acel curs, și nu e vorba despre munca individuală a lui Pleșa, de ce capitolele presupus perfecționate împreună nu au fost semnate împreună de Ioan Pleșa și Sorin Cîmpeanu în edițiile 1987, 1990, 1993 și 2000, care nu își modifică deloc conținutul de la o ediție la alta?

10. Și de ce în edițiile din 2006 și 2009 capitolele au fost semnate doar de Sorin Cîmpeanu și nu împreună de acesta cu Ioan Pleșa, care Ioan Pleșa semna exact același conținut și le semna încă din 1987?

11. Iar dacă Ioan Pleșa a semnat singur un număr de capitole presupus lucrate împreună cu Sorin Cîmpeanu asta înseamnă că Ioan Pleșa și-a însușit fraudulos munca discipolului său Sorin Cîmpeanu?

12. Dar despre cele 5 capitole plagiate de Sorin Cîmpeanu și însușite fraudulos de la Alexandru Ene există vreo justificare sau vreo scrisoare? Sau nu există pentru că Alexandru Ene a murit?

13. Dar de la Ionel Jinga există vreo justificare sau vreo scrisoare? Sau nu există pentru că și Ionel Jinga a murit?”


5 comments
  1. am avut o profesoara de literatura franceza in facultate, o nulitate sinistra venita de la un liceu de provincie si care era lector, desi nu avea doctorat si nu a avut pana a iesit la pensie.
    suportul de curs era plagiat cuvant cu cuvant dupa antologia de literatura franceza a lui castex. mai mult, madama nu s-a jenat sa publice suportul de curs intr-o carte pe care o vindea studentilor. am luat-o si eu, cu dedicatie. ma mai uit din cand in cand prin ea, in fata cu lucrarea lui castex si imi dau seama cata impostura este in lumea academica romaneasca.

  2. Romania educata :
    1. Un ministru care se disculpa jignindu-i pe cei care i-au descoperit furtul
    2. Profesori care tac- Sindicatele din invatamant intarzie nepermis cu o reactie
    3. Universitati si profesori universitari care nu reactioneaza la gravele aspecte sesizate de Emilia Sercan .
    4. Academia Romana-tace! (Ar permite Ioan Aurel Pop unui lector sa-i “imprumute” in cadrul catedrei de istorie, cursul de Istorie a Transilvaniei? )
    Cine preda studentilor metode de scriere a unei lucrari de cercetare in astfel de conditii? Cum sunt privite aceste derapaje de partenerii din universitati straine? Aceste aspecte afecteaza si credibilitatea unor autori onesti -vor fi supusi unor supra-evaluari ( ca si in cazul diplomelor emise de universitati romanesti!)

    DEMISIA MINISTRULUI nu are de ce sa intarzie!

    NU e doar revoltator , e dezgustator si demn de dispret!
    Parintilor care va trimiteti cu sacrificii imense copiii la (orice) Universitate in Romania – NU ramaneti tacuti in fata imposturii care altereaza EDUCATIA !

  3. tovarăși cimpianu a terminat îmbunătățiri funciare cu un doctorat în agronomie !??
    . a dat voie univ in online că să poată fura tot prosti a prăbușit practic învățământul universitar romanesc. fără verificare , propune că se merge pe încredere. a modificat admiterea că asistent univ. se poate intra fără doctorat de anul viitor. tre să mai intre niste trepăduși. e de groaza individul a modificat învățământul preuniversitar fara consultare reală. a schimbat bacul , a desființat liceele de informatica scoțând informatica de la bac ?!?; alo , domnu tampeanu ?!?!

  4. Cu cât vine cu mai multe ,,argumente” cu atât se adâncește mai rău în mocirla plagiatorului.

    Asemenea si susținătorii lui politici.

    Și-au atârnat o piatră de moară de gât. Care îi va pulveriza la următoarele alegeri.

    Ca tot au politizat tot…

  5. Emilia Sercan ar trebui sa ia in considerare si ipoteza ca niciunul dintre profi, inclusiv academicianul Campeanu sa nu fi scris un cuvant din cursul ala.

    Cel mai probabil e scris de un ghost writer, vreun alt asistent. Asta ar explica usurinta cu care profii isi paseaza capitolele de la unul la altul, din generatie in generatie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația din România în 2019 se scufundă sub nivelul pe care îl avea în 2009, arată Monitorul Comisiei Europene. Suntem la mare depărtare de țintele europene

România este sub media europeană la majoritatea indicatorilor-cheie din Educație, anunță oficial Comisia Europeană, care a publicat astăzi, 26 septembrie, Monitorul educaţiei şi formării pe 2019. Datele arată că educația…
Vezi articolul

Scădere cu peste 30.000 a numărului elevilor şi studenților din România, în anul școlar care se încheie astăzi. Institutul Național de Statistică: Un profesor se ocupă de 15 elevi/studenţi, în medie

Numărul elevilor şi studenţilor din sistemul naţional de educaţie din România, în anul şcolar/universitar 2020-2021, a scăzut cu 31.600, comparativ cu intervalul anterior, până la aproape 3,5 milioane, în timp…
Vezi articolul