De ce este importantă studierea Istoriei evreilor și Holocaustului

3.161 de vizualizări
Foto: Petru Clej/Muzeul Holocaustului Washington
Amânarea prin noua lege a învățământului preuniversitar cu doi ani a predării disciplinei obligatorii Istoria evreilor și Holocaustului a trecut complet neobservată. Ascunsă într-un articol spre finalul textului de lege, disciplina este prevăzută a fi inclusă în programă începând cu 2025/2026. 

Potrivit legii adoptate în 2021 predarea disciplinei Istoria evreilor și Holocaustului trebuia să înceapă din anul școlar 2023/2024. Comentariile la un interviu pe care l-am făcut pe această temă cu directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România (INSHR) „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, au fost, previzibil, ignorante și antisemite. INHSR este partenerul prevăzut de lege în elaborarea programei pentru disciplina Istoria evreilor și Holocaustului. Dar despre antisemitism voi reveni mai târziu.

Studiez, ca jurnalist nu ca istoric, Holocaustul din România din 1991, anul în care am realizat un interviu cu fostul Șef Rabin al României, Moses Rosen, cu prilejul comemorării semicentenarului Pogromului de la București. De atunci am realizat nenumărate materiale pe această temă, vorbind cu zeci de supraviețuitori și cu istorici de frunte. Mi-am format o imagine foarte clară asupra acestui tragic eveniment din istoria statului modern România a cărui asumare oficială s-a produs abia în 2004 prin Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Numită de președintele României la acea vreme, Ion Iliescu, raportul a devenit un document oficial al statului român, prin care se recunoaște responsabilitatea regimului Antonescu (atenție, nu a poporului român!) pentru moartea a între 280 și 380 de mii de evrei și 11 mii de romi în perioada 1940 – 1944.

Petru Clej / Sursa: Arhiva Personală
Recomandări din 2004 rămase literă moartă

La capitolul Recomandări, în Raportul final se scrie: „În capitolele despre Holocaust din manualele folosite astăzi în România, informația de ordin factual este prezentată incomplet sau incorect. Comisia ar trebui să solicite Ministerului Educației crearea unui grup de lucru, în cooperare cu experții Comisiei și instituțiile internaționale adecvate, în scopul revizuirii, corectării și proiectării unui curriculum corespunzător și a unui manual privind Holocaustul bazat pe lucrările Comisiei, până în iunie 2006. Prin aceasta, o atenție specială ar trebui să se acorde descrierii experienței istorice a evreilor și romilor din România, anterioară persecuției din timpul Holocaustului.”

Au trecut aproape 20 de ani de atunci și faptul că în 2021 parlamentul României a adoptat propunerea legislativă a deputatului Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești, privind introducerea unei discipline obligatorii care să îi învețe pe elevi despre istoria evreilor și a Holocaustului spune foarte mult despre ce ecou redus a avut Raportul Comisiei Wiesel. 

Dar de ce ar fi important că elevii să învețe despre evrei și Holocaust? Pentru simplul fapt că evreii au fost prezenți pe teritoriul actual al României de circa două milenii și au conviețuit cu toate etniile care au trăit aici. Circulă printre naționaliști mitul că românii ar fi fost creștinați de Sfântul Apostol Andrei, fratele Sfântului Apostol Petru. Făcând abstracție de faptul că la acea vreme nu existau români și că nu există absolut nicio dovadă în sprijinul acestui mit, ce era Andrei? Ați ghicit, era evreu. Iar exemplele de evrei care au trăit pe aceste meleaguri și și-au adus o contribuție de-a lungul istorie sunt nenumărate. 

Holocaustul din România este un eveniment tragic, care nu poate fi contestat și face parte din cea mai sângeroasă perioadă din istoria românilor, când pe lângă peste un sfert de milion de evrei și romi și-au pierdut viața și peste 300.000 de militari români în timpul celui de-al doilea război mondial. 

Antisemitismul – cea mai veche ură din istorie

Istoria evreilor și a Holocaustului poate corecta minciunile lansate de propaganda regimului fascist condus de Ion Antonescu, perpetuate – parțial prin omisiune sau ocultare – de regimul comunist ce i-a succedat și reluate după 1990 de ultra-naționaliști, neo-legionari și antisemiți. Predarea în liceu a acestei discipline ar contracara otrava antisemită împrăștiată de pseudo-istorici ca cel de la Botoșani (nu vreau să-i fac publicitate) care are în curte un bust al idolului său, Ion Antonescu. 

Antisemitismul, cea mai veche ură din istorie – documentată de cel puțin 2.600 de ani, prin deportarea în masă a evreilor de către împăratul babilonian Nabucodonosor după distrugerea primului Templu de la Ierusalim – se asociază adeseori cu rasismul, xenofobia, misoginismul, homofobia și se propagă prin teoria conspirației, infiltrând elucubrații și ură în mintea multor oameni, inclusiv tineri. 

Ce utilă ar fi fost istoria Holocaustului, din punct de vedere practic, pentru cei care au devenit procurori și judecători și care au fost în poziția de aplica Ordonanța de urgență 31/2002 care, între altele, incriminează negarea Holocaustului și apologia criminalilor de război condamnați, în frunte cu Ion Antonescu. În 21 de ani doar un singur inculpat a fost condamnat pentru delictul de negare a Holocaustului, locotenent colonel SRI (r) Vasile Zărnescu, care a primit pedeapsa de… avertisment. 

Există voința politică a introducerii disciplinei Istoria evreilor și Holocaustului?

Disciplina Istoria evreilor și Holocaustului are și un caracter de formare civică a tinerilor. Într-o perioadă în care dreapta extremă/populistă/ultra-naționalistă/ este în ascensiune în Europa, informarea cu privire la teme predilecte ale propagandei extremiste de dreapta, care adeseori includ, de o manieră subtilă, antisemitismul și revizionismul istoric, este esențială. Iar școala este prima care trebuie să se ocupe de acest lucru și disciplina Istoria evreilor și Holocaustului este un instrument adecvat. 

Există premisele obiective ale aplicării preluată de legea învățământului preuniversitar, fie și cu întârziere? Teoretic da, INSHR și istorici calificați în România pot oferi asistența necesară formării cadrelor didactice care să predea această disciplină. Desigur că și printre profesori există sceptici sau chiar antisemiți, dar acest lucru nu trebuie să împiedice introducerea acestei discipline obligatorii.    

Există voința politică pentru aplicarea legii? Aici am îndoieli. Anul viitor este unul mega-electoral, cu alegeri – locale, europarlamentare, legislative și prezidențiale – prilej pentru manifestarea demagogiei patriotarde. Într-un interviu recent cu cotidianul Israel Hayom, președintele partidului AUR, George Simion, afirma: „Când te  duci la școală și nu înveți despre istoria României, dar ai «lecție obligatorie despre istoria evreilor», aceasta poate duce la rezultate nedorite. Există în România niște grupuri care impulsionează această idee pentru a obține avantaje personale”. Să ne reamintim că parlamentarii AUR au votat împotriva legii din 2021 și cum partidul adună intenții de vot de peste 20%, nu este exclus ca George Simion și oamenii să ajungă la guvernare, într-un fel sau altul, după alegerile din 2024. Într-un asemenea caz este de așteptat ca introducerea disciplinei Istoria evreilor și Holocaustului să nu mai constituie o obligație și să fie amânată la calendele grecești. 

Combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului nu este ceva care trebuie făcut pe placul Occidentului, ci o componentă a democrației, a cărei internalizare începe în școală.

Citește și:
OPINIE De ce studierea Holocaustului, alături de perioada comunistă, la materia istorie în școală este utilă

 


9 comments
  1. ”Curios” cum negarea Holocaustului este un delict, având în vedere că oricine are dreptul la o opinie, fie ea și greșită … Eu respect dreptul la opinie al autorului și la dreptul său de a o exprima, acest lucru nu înseamnă automat că o opinie diferită de a sa trebuie interzisa. Cam același lucru este și cu Holocaustul, un lucru despre care toți trebuie să învățăm și pe care trebuie să îl ținem minte, dar pe care nu avem voie să îl punem sub semnul întrebării. Asta nu se mai cheamă învățare, se cheamă îndoctrinare. Și se mai întreabă distinsul autor de unde mai apare antisemitismul …

  2. Sa scoata din alte materii inutile gen chimie sau fizica si s abage asta. In caz contrar deja elevii au cate 7 ore pe zi ceea ce contravine altor reguli.

    1. Nu se predă. Erste un curs facultativ. Vă rog să nu mai dezinformați

  3. Istoria evreilor și Holocaustului trebuie invatata in orele obisnuite de istorie. In ce tara europeana mai exista o ora in plus, respectiv disciplina separata? Se merge prea departe cu discriminarea pozitiva. Si ne miram ca apar rezistente.

    Ofera aceasta disciplina o experienta de invatare diferita fata de celelalte discipline din planul cadru? Se intalnesc elevii cu supravietuitori ai Holocaustului? Se uita la documentare? Fac o vizita in Germania sau in Polonia? Poate in Austria? Fac ore la muzeu? Schimba paradigma aceasta disciplina? Am un feeling ca nu se intampla nimic din toate astea. Si atunci de ce o ora in plus? Doar pentru obiectivele ascunse enumerate mai sus? Acestea pot fi atinse la orice ora de istorie.

    >>a unui manual
    Ah, inca un manual. In Romania nimic nu e posibil fara un manual :)). E ca in reclama aia cu vopseaua, manualul ne linisteste … :)).
    Ar fi fost o ocazie buna sa se scrie un manual How To, un manual pentru profii care predau istoria.

    1. Aici aveți situația cu predarea Istoriei Holocaustului în lume https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000228776. Ce pot să vă spun că în Germania Istoria Holocaustului este materie obligatorie în școli sin 2005, așa cum este o vizită la un fost lagăr de concentrare. De asemenea în Statele Unite, o țară pe teritoriul căreia nu s-a produs Holocaustul nu mai puțin 23 din cele 50 de state impun predarea obligatorie a materiei.

      Obiectivele ascunse aparțin celor care sabotează predarea acestei materii, antisemiții și aliații lor, printre cei care postează comentarii mascat antisemite sub acoperirea anonimatului.

      Detalii suplimentare în acest articol: https://www.edupedu.ro/introducerea-disciplinei-obligatorii-istoria-evreilor-si-a-holocaustului-a-fost-amanata-cu-doi-ani-prin-noua-lege-a-invatamantului-spune-directorul-institutului-national-pentru-studierea-holocaus/

      1. Una este sa fie un subiect obligatoriu la istorie si alta este sa introduci o ora in plus in conditiile unui program si asa incarcat, fara pauza de masa, cu pauze scurte, fara ore de studiu individual sau in grup, cum este in Germania de exemplu.

        De exemplu in Berlin exista un curs de jumatate de an “Kurshalbjahr: Demokratie und Diktatur in Deutschland und Europa 1918–1945” – Rahmenlehrplan für den Unterricht in der gymnasialen Oberstufe im Land Brandenburg.
        Nu cred ca deranja pe nimeni sa invete in cadrul celor orelor de istorie existente un semestru istoria Holocaustului. Ooops, dar astia au facut praf semestrele …

Comments are closed.

You May Also Like

BREAKING Aproape 16.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a nu au terminat clasa sau nu au fost înscriși automat de școli la Evaluarea Națională 2024 / Numărul este cel mai mare din ultimii 5 ani și apare după ce Ligia Deca a trimis în școli, în ianuarie, 13 măsuri ca să combată fenomenul

Ministerul Educației a anunțat luni la prânz că la Evaluarea Națională 2024 au fost înscriși „peste 160.400 de elevi”, în condițiile în care înscrierea elevilor la această evaluare este automată…
Vezi articolul