Presiunea marilor licee de-a începe școala în roșu și răspunsul autorităților. O dispută în care e omisă miza esențială: bunăstarea elevilor

19.234 de vizualizări
Presiune mocnită dinspre mari colegii, ca școala să înceapă exact așa cum s-a terminat: în scenariu roșu, cu toată lumea acasă. În tăcere totală, licee mari – care tradițional “dau” inspectori școlari, lideri de sindicat, miniștri – au votat în consiliile de administrație ca pe 14 septembrie să țină ușile închise pentru copii. Potrivit surselor Edupedu.ro, inspectoratele școlare le-au respins scenariile roșii, propunându-le în schimb ca inclusiv clasele primare, a VIII-a și a XII-a să vină la școală prin rotație, din cauza numărului mare de elevi la clase și a spațiilor lipsă. 

Ziua de astăzi este cea mai așteptată dată de către părinți și cadre didactice: astăzi, pe 10 septembrie 2020, află dacă programul școlar pe care l-au propus către Inspectoratele Școlare Județene și Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) este acceptat de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Scurt spus: părinții află azi dacă luni copiii lor se duc la școală. Profesorii află azi pe cine așteaptă luni în clase.

Potrivit surselor Edupedu.ro, în București autoritățile au acceptat scenariul roșu (deci ca școala să înceapă exclusiv online) numai la școlile unde reabilitările nu s-au terminat peste vară și în unitățile unde există focare de infecție printre angajați, însă aici scenariul roșu este acceptat doar 2 săptămâni, pentru izolare, după care școlile acestea reintră pe galben dacă datele de la DSP actualizate vor permite. 

Ce nu se vede, însă, zilele acestea, este lupta dintre masa tăcută de profesori influenți care pune frână încercărilor de deschidere a porților și, paradoxal, politicul care încearcă măcar până la alegeri să țină școlile deschise. 

Politicienii de la putere susțin deschiderea școlilor nu de dragul elevilor, ci pentru că e greu de justificat că poți organiza alegeri, dar nu poți deschide școlile în care faci exact scrutinul. Iar așteptările pentru alegerile de anul acesta sunt uriașe. A spus-o chiar președintele Klaus Iohannis, în conferința de ieri: “Eu mă aștept la un rezultat record din partea Partidului Național Liberal. Mă aștept să aibă mai mulți aleși locali, mai multe primării, mai multe consilii județene decât au avut vreodată în ultimii 30 de ani”.

Ușor de înțeles argumentele puterii, greu însă de acceptat reticența unei părți a profesorilor care pare că nu înțeleg că școala nu este nici despre ei, nici despre norme, nici despre părinți. Ci despre copii. 

Vedem cum se redeschid fizic școlile peste tot în lume, cum părinții și profesorii încearcă să le facă loc copiilor spre normalul vieții educate, cu măsurile normale de precauție. Dar aproape toate țările încearcă să revină la normal.

Ce e cel mai bine pentru copii, în contextul ăsta pandemic?

  • Să se ducă la școală – au răspuns cercetători de la OECD, ECDC și UNESCO, care au analizat ce s-a întâmplat cu elevii din momentul în care școlile le-au închis porțile. 
  • Sala de clasă e un egalizator între elevi, un mediu de integrare, iar în lipsa ei, când totul trece online, apar deficiențele – de natură psihologică și socială (sursa), mai ales pentru copiii dezavantajați, pentru accesul la muncă după terminarea școlii (sursa), plus multe alte probleme ce țin de lipsa de pregătire a profesorilor (sursa). 
  • “Închiderea școlilor a avut efecte asupra bunăstării copiilor. Bineînțeles că nu au progresat în privința educației. În concluzie, putem spune că școlile sunt o parte esențială a societății și a vieții copiilor. Este foarte important ca ei să aibă posibilitatea să fie expuși relaționării dintre ei. De aceea am tras concluzia că închiderea școlilor ar trebui să fie ultima măsură pe care să o luați, dacă trebuie să luați astfel de măsuri” – este doar unul dintre cele mai recente apeluri oficiale, venit de la directoarea Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și adresat Parlamentului European (integral aici). 

De înțeles argumentele spuse tot doar telefonic: avem clase prea mari, nu avem spații, primarul nu ne-a ajutat cu clădiri. 

Dar de neînțeles complicitatea anuală cu care exact aceleași mari școli cer inspectoratelor să le accepte clase cu un număr de elevi peste limita prevăzută de lege, pentru a atrage bani mai mulți. Finanțarea se face per elev, iar fiecare copil adăugat unei clase deja existente înseamnă bani “fără nicio pierdere”. Dacă ar deschide clase noi, ar însemna ca directorii să împartă acești bani pe salariile profesorilor care le sunt alocați. 

De neînțeles tăcerea acelorași profesori influenți, atunci când numărul de ore nu este modificat, când programul after-school generalizat nu este aplicat, când autoritățile ignoră să aplice și la noi tot ceea ce cercetările arată că funcționează pentru binele elevului. 

De neînțeles tăcerea care a venit dinspre școli, în această vară, când directorii aveau tot dreptul să ceară public spații pentru clase, spații pentru copii, școli modulare, containere în care să-i primească pe cei mici. Chiar și colegi noi. 

Iar o uriașă parte de vină îi aparține chiar Guvernului Orban, care astăzi încearcă să-i convingă pe profesori să vină la școală. Executivul trebuie să le explice, acum, oamenilor cum de a lăsat închise toate școlile și grădinițele din România timp de 3 luni, la mult mai puține cazuri, până în vacanța de vară, când majoritatea statelor europene testau soluții de redeschidere a claselor? Cum de nu a venit cu niciun apel ca profesorii să le predea copiilor, pe vară, în curțile școlilor sau orice alte spații în aer liber? 

Oare acum înțelege Ludovic Orban de ce toată lumea îi cerea să se decidă din vară asupra marilor principii de deschidere a școlilor? Ar fi fost bine pentru școli și primării să știe din 29 iulie că ei vor decide cum deschid școlile?  

Ce răspundea premierul României, pe 29 iulie, la întrebările insistente despre cum va deschide școala pe care o închisese de pe 11 martie? “Presiunea de a comunica informații despre deschiderea școlilor acum este, mai degrabă, rezultatul inițiativei demagogice a PSD”.

Degringolada de azi este rezultatul ezitărilor guvernului care a pierdut luni prețioase pentru a reintegra treptat elevii și profesorii în școli, pentru a experimenta modele de reîncepere a cursurilor și a lăsat totul, românește, pe ultima sută de metri. Aceasta este rețeta perfectă a haosului previzibil care va urma în școli după 14 septembrie. O ezitare și frică de răspundere care se declină astăzi în atitudinea unei părți a profesorilor.

P.S.: Să nu uităm episodul de vineri, 4 septembrie, când premierul Ludovic Orban a testat ipoteza amânării școlii pentru 1 octombrie. Potrivit surselor Edupedu.ro, motivul nu a fost grija față de societate, ci temerea că deschiderea școlilor ar putea reprezenta un pericol pentru organizarea alegerilor, pe 27 septembrie. Reacția virulentă a părinților, a elevilor și a unei părți a profesorilor în fața cinismului executivului – care tocmai se arăta în stare să facă orice pentru propria putere – a determinat Guvernul să retragă apoi ipoteza și să o pună în cârca “unor epidemiologi” anonimi.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

9 comentarii
  1. Plina de interes, m-am uitat cine e dna Pantazi, aparatoarea elevilor cica. Eram si eu interesata unde a predat, ce experienta are in privinta situatiei reale din scoli. Normal ca la biografie e zero informatie, pe facebook aflu ca e reporter. No, acum vreau si eu sa aflu ce inseamna profesori influenti, ma obsedeaza aceasta sintagma. Eu una abia astept sa ne spuna d-na Pantazi daca sa poarte copiii masti sau nu, vad ca e mare cunoscatoare, mai cunoscatoare decat noi profesorii , niste dubiosi care stiu, realist vorbind, la ce sa se astepte de la elevi cand vine vorba de distantare sociala. E bine ca doamna Pantazi a dat un copy – paste valoros de la rapoarte UNESCO. Acum mi-as mai dori de la dansa sa ne faca imensa favoare sa vina in scoala si sa ne asiste la supravegherea elevilor. Chiar e nevoie, ca la 1000 de elevi ce vin la scoala, suntem doar 80 de profesori. Ce ziceti, doamna Pantazi, nu va surade niste voluntariat sanatos intr-un domeniu pe care va dati cunoscatoare? Va asigur ca voluntariatul dvs e in interesul elevilor. Trei zile vor fi perfecte pentru experienta dvs in asa fel incat sa ajungeti sa dati impresia ca stiti despre ce vorbiti. Luati aceasta experinta ca munca de teren. Va asteptam cu interes.

  2. As invita o pe d na pantazi sau cum se numeste….in clasa mea care are 32 de metri pătrați, ii arat lista cu copiii 31 la numar, baia pt 6 clase care are 3 toalete si 3 chiuvete si abia astept sa vedem cum putem respecta regulile de distanțare si igiena , asta ca sa putem sa avem un proces instructiv educativ in siguranta noi profesorii si copiii.
    Si toate acestea ca sa nu mai apara articole de genul “ca nu vor profesorii”…..nu sunt spatii, copii peste 30, multe ore in spatiu inchis si clar riscul de îmbolnăvire este ridicat….

  3. Scenariul roșu, cel puțin în București unde este aglomerat ,era cel mai bun.Nici la oră actuală nu am fost instruită pentru școală online.Am întrebat la scoala si mi-au fost recomandate cursuri care costa suta de euro.Eu trebuie sa plătesc!Eu!
    Pentru inceputul de an nu s-a asigurat nimic,curățenia în școală e îndoielnică, clasele sunt mici si nu se poate asigura distanta minimă.
    Am întrebat si eu la scoala profesorii mai experimentați daca biblioteca online este pusă la dispoziția profesorilor.M-au găsit foarte haioasa ,au ras de au leșinat.

  4. Normal ar fi fost să scindeze clasele numeroase, să redea școlilor spațiile transformate în te miri ce, să mai angajeze profesori. Dar asta ar fi însemnat să investească bani în educație. Cum să investim noi în educație? Doar suntem români!

  5. O fi mai bine pentu copii să se ducă la școală, dar acolo nu sunt doar ei, singuri. Mai există, ne place sau nu, și profesori, personal auxiliar, nedidactic. Copiii sunt oraecum protejați de forme grave ale covid, dar când s-or îmbolnăvi pe capete adulții din școli, unde va fi binele copiilor?
    Sala de clasă e un egalizator între elevi?? Asta o spune numai cine nu știe sistemul pe interior. Dimpotrivă, sala de clasă îi face pe copii să conștientizeze diferențele sociale, economice, intelectuale dintre ei. Gândiți-vă că elevii sunt niște indivizi care se studiază reciproc, cu aviditate.

  6. Nu doar ca primarii nu au dat spatii pentru scoala, dar au mai si luat din ce era. Caz concret: Scoala Leonardo da Vinci din Bucuresti, sectorul 3. Spatiu renovat pentru scoala, promis prin adresa scrisa si semnata de catre primar pentru scoala, este transformat in birou electoral. Promisiunea (pentru cine o mai crede) este ca dupa alegeri, spatiul va reveni scolii. Asta e tot ce conteaza pentru decidenti: alegerile. Politica, puterea (cu tot ce implica ea) e tot ce conteaza, de nimic altceva nu le pasa.

  7. Este bine sa aducem copiii la școală și să ne uitam la ceea ce se întâmplă în alte țări. Spre deosebire de țările respective, avem insa 36-38 elevi în săli de clasă mici, cu cate 3 bănci lipite.
    Vrem sa aducem elevii de clasa 8a, în totalitate la scoala…în clase unde nu va exista posibilitatea minimei distanțări, sa îi ținem 7 ore in banca (asta este programa școlară, altfel decât în alte țări cu care tot facem comparație), fara să iasă în pauze, sa se miste….nici masca nu va fi eficientă daca vor sta 7 ore in spațiu închis 38 elevi….
    Ce ar spune cercetătorii de la OECD, ECDC și UNESCO despre aceste situații?
    Vrem sa comparam mereu măsurile noastre cu cele din afara, dar pierdem din vedere esențialul….condițiile inițiale, de la care plecam nu sunt aceleași…avem spatii mai mici, ore mai multe în programa și mult mai mulți elevi….

  8. Din moment ce nu au fost pana la aceasta ora asigurate dezinfectanti, masti, echipament de protecție, plexiglass, containere, mobilier mobil pt distanțare, personal (toate posturile blocate) etc etc, cum naiba sa vrea cineva sa deschidă o scoala?

    1. Pentru ca oficial ei declara ca asigura tot.Intre timp banii pentru “tot” au fost împărțiți. Eu ,la scoala mea,pot spune că nu este asigurată nici distanta si nici igiena.Ne ducem la noroc!Scapă cine poate!Toti suntem conștienți că e doar o problemă de timp până ne îmbolnăvi.Deja nu mai sunt paturi ATI,mulți avem probleme de sănătate, fără intubare sunt slabe sanse sa scăpăm. Paturi ATI,nu au cumpărat pentru ca ,din nou,au împărțit banii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cum îți gestionezi emoțiile la examenul de clasa a VIII-a și ce pot face părinții, în ultima săptămână dinaintea Evaluării Naționale. Psihologii Laura Visu-Petra, Andrei Miu și Lavinia Damian: La fel se simt și campionii înainte de o cursă pe care o vor câștiga

Elevii “să se bucure dacă au emoții înainte de examen pentru că acestea, inclusiv cele negative cum e anxietatea, reflectă faptul că creierul și corpul lor sunt pregătite pentru acțiune”.…
Vezi articolul

Cum îți gestionezi emoțiile, când ești cu laptopul în brațe și copilul în spate? Andrei Miu, profesor de neuroștiințe cognitive: Dacă expunem copiii la reacții exagerate, suntem iresponsabili și ne jucăm cu sănătatea lor mintală. Ar trebui ca părinții să se poarte ca tatăl din filmul La vita è bella și să aibă mare grijă de seninătatea copiilor lor

Cum îți gestionezi emoțiile, atunci când ești cu laptopul în brațe și cu copilul în spate – situație care a devenit normă în multe familii, odată cu închiderea grădinițelor și…
Vezi articolul