Curtea Constituțională a decis pe 15 iulie că inițiativa legislativă cetățenească depusă de sindicatele din educație pentru anularea unei părți din măsurile introduse prin Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, îndeplinește condițiile constituționale și poate continua traseul parlamentar, însă fără articolele care au impact direct asupra bugetului de stat.
În comunicatul oficial, CCR explică faptul că inițiativa urmărește „de a reintroduce în fondul activ al legislației textele de lege din aceste acte normative modificate prin Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, în forma anterioară modificării lor prin această lege”.
Judecătorii constituționali stabilesc însă și limita unei inițiative legislative cetățenești.
„Curtea consideră că excluderea «problemelor cu caracter fiscal» din posibilitatea de reglementare pe calea inițiativei legislative cetățenești nu poate avea în vedere doar stabilirea de taxe și impozite stricto sensu, ci trebuie să privească și acele elemente care au un impact major asupra bugetului de stat și care nu vizează concepţia viitoare cu privire la formarea acestuia, ci sunt preconizate a fi aplicate în interiorul execuției bugetare curente, cum ar fi, de exemplu, acordarea unor sporuri sau a unor sume fixe de la bugetul de stat. Or, rațiunea principală a interdicției stabilite de art.74 alin.(2) din Constituție este tocmai protejarea echilibrului bugetar și a stabilității macroeconomice a statului.”
„Articolul 74, alin (2) din Constituția României prevede că „Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea”.
Pe baza acestui raționament, Curtea a împărțit practic proiectul sindicatelor în două categorii.
Prima categorie cuprinde modificările privind organizarea sistemului de învățământ, pe care le consideră admisibile și care vor putea fi dezbătute în Parlament.
A doua categorie cuprinde drepturile salariale și financiare, considerate norme cu caracter fiscal și eliminate din inițiativa cetățenească.
Deci Curtea a constatat că inițiativa îndeplinește condițiile prevăzute de art. 74 alin. (1) și alin. (2) din Constituție, „cu excepția art. I pct. 4, art. I pct. 5, art. I pct. 6, art. II pct. 2-5, art. II pct. 7 și art. IV-VI din propunerea legislativă, care reglementează norme cu caracter fiscal”. CCR a dat noțiunii de „probleme cu caracter fiscal” un sens mai larg decât taxele și impozitele și a blocat prevederile care acordau sau majorau burse, prime, sporuri, salarii ori alte drepturi plătite din buget.
Este importantă o precizare: CCR nu a analizat dacă măsurile propuse de sindicate sunt oportune și nici nu le-a declarat definitiv constituționale în raport cu toate dispozițiile Constituției. Controlul exercitat acum privește îndeplinirea condițiilor inițiale pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni. Articolele care au trecut de acest control pot intra în procedura parlamentară, unde pot fi modificate, adoptate sau respinse.
Ce poate merge mai departe în Parlament
1. Revenirea la clase mai mici
Legea 141/2025 a modificat articolul 23 din Legea învățământului și a mărit efectivele de elevi, introducând inclusiv obligația ca formațiunile de studiu să fie constituite, de regulă, peste efectivul mediu prevăzut de lege.
Inițiativa sindicatelor propune revenirea la forma inițială a Legii 198/2023.
În prezent, după modificările aduse prin Legea nr. 141/2025, art. 23 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede următoarele efective:
„a) educația timpurie, nivel antepreșcolar:
(i) grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puțin de 7 și nu mai mult de 11;
(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 17;
(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22;
b) educația timpurie, nivel preșcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preșcolari, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 22;
c) învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 24;
d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 28;
e) învățământul sportiv și de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 24, și poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10;
f) învățământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puțin de 16 și nu mai mult de 30;
g) instruirea practică și pregătirea de specialitate se desfășoară pe grupe de minimum 8 elevi și maximum 15 elevi;
h) clasele din învățământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
i) învățământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puțin de 20 și nu mai mult de 32.”
Efectivele din învățământul special nu sunt modificate de inițiativă față de forma actuală.
Sindicatele propun revenirea la următoarele limite:
„a) educația timpurie, nivel antepreșcolar:
(i) grupa mică cuprinde, în medie, 7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9;
(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 12 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 15;
(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 20;
b) educația timpurie, nivel preșcolar: grupa cuprinde, în medie, 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20;
c) învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22;
d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 26;
e) învățământul sportiv și de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 24, și poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10;
f) învățământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 26;
g) instruirea practică și pregătirea de specialitate se desfășoară pe grupe de minimum 8 elevi și maximum 15 elevi;
h) clasele din învățământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
i) învățământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 28.”
În termeni concreți, proiectul reduce:
- la primar, media de la 18 la 16 elevi și maximul de la 24 la 22;
- la gimnaziu, media de la 20 la 18 și maximul de la 28 la 26;
- la liceu, media de la 23 la 22 și maximul de la 30 la 26;
- la postliceal, media de la 26 la 22 și maximul de la 32 la 28.
CCR nu a inclus art. I pct. 1 printre prevederile neconstituționale. Prin urmare, revenirea la efective mai mici poate fi dezbătută de Parlament.
2. Eliminarea obligației de constituire a claselor peste efectivul mediu
Legea actuală cuprinde două alineate introduse prin Legea nr. 141/2025:
„(1^1) În învățământul preuniversitar, altul decât cel militar/învățământul cu predare în limbile minorităților naționale/învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației, formațiunile de studiu se constituie astfel încât pe fiecare nivel/filieră/profil numărul copiilor/elevilor să depășească valoarea medie prevăzută la alin. (1).
(1^2) Prin excepție de la prevederile alin. (1^1), într-o unitate de învățământ cu personalitate juridică se poate constitui cel mult o formațiune de studiu pe nivel/filieră/profil, cu numărul copiilor/elevilor sub valoarea medie prevăzută la alin. (1).”
Inițiativa sindicatelor propune abrogarea integrală a celor două alineate:
„2. La articolul 23, alineatele (1^1) și (1^2) se abrogă.”
Efectul ar fi eliminarea regulii potrivit căreia, în majoritatea școlilor, numărul copiilor sau elevilor dintr-o clasă trebuie să fie peste media legală și poate exista cel mult o singură formațiune sub medie pentru fiecare nivel, filieră sau profil.
CCR nu a respins art. I pct. 2. Măsura poate intra în dezbaterea Parlamentului.
3. Schimbarea regulilor privind depășirea efectivelor maxime
În prezent, art. 23 alin. (6) prevede: „În situații excepționale, formațiunile de antepreșcolari, preșcolari sau de elevi pot funcționa cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim și, respectiv cu cel mult 4 beneficiari peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administrație al unității de învățământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1).”
Sindicatele propun: „(6) În situații excepționale, formațiunile de antepreșcolari, preșcolari sau elevi pot funcționa cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administrație al unității de învățământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Pentru cazurile în care se solicită depășirea cu peste 2 beneficiari primari a numărului maxim, aprobarea este dată de Ministerul Educației și Cercetării, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului, fără a se putea depăși cu mai mult de 4 antepreșcolari/preșcolari/elevi la grupă/clasă limita maximă prevăzută la alin. (1).”
Diferența este de competență: în prezent, direcția județeană poate aproba direct depășirea maximului cu până la patru copii sau elevi. Proiectul ar permite direcției să aprobe depășirea cu cel mult doi, iar pentru trei sau patru ar fi necesară aprobarea Ministerului Educației.
CCR a lăsat și această prevedere să meargă în Parlament.
4. Clasa a VIII-a ar trebui organizată separat inclusiv în localitățile izolate
În prezent, art. 23 alin. (11) prevede că „În unitățile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unitățile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învățământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege și nu există posibilitatea asigurării transportului școlar, se organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării.”
Sindicatele propun completarea textului cu o regulă expresă: „Clasa a VIII-a se organizează în clasă separată, indiferent de numărul de elevi.”
Și această intervenție poate fi analizată și dezbătută de Parlament.
5. Revenirea la norma didactică de dinaintea Legii Bolojan
Regimul actual cu norma crescută este stabilit temporar de art. LVIII din Legea nr. 141/2025, pentru perioada cuprinsă între anul școlar 2025-2026 și începutul anului școlar 2029-2030, adică 1 septembrie 2029.
Pentru profesorii din gimnaziu, liceu și postliceal, norma este de 20 de ore pe săptămână.
Pentru profesorii cu gradul I sau titlul de profesor emerit care desfășoară mentorat: „18 ore pe săptămână.”
Pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori: „26 de ore pe săptămână” pentru cei care au cel puțin licențierea în cariera didactică și „22 de ore pe săptămână” pentru cei cu gradul I care desfășoară mentorat.
Forma permanentă a art. 207 alin. (4), de la care Legea nr. 141/2025 derogă temporar, prevede, între altele, 18 ore pentru profesorii obișnuiți, 16 ore pentru profesorii cu gradul I care fac mentorat, 24 de ore pentru instruirea practică și 20 de ore pentru maiștrii-instructori cu gradul I și activitate de mentorat.
Inițiativa sindicatelor prevede la Articolul III că „Începând cu data de 1 septembrie 2026, norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă este cea prevăzută de art. 207 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.”
În practică, pentru profesorii de gimnaziu și liceu, aceasta ar însemna revenirea de la 20 la 18 ore pe săptămână, de la 1 septembrie 2026, și nu din anul școlar 2029-2030, cum rezultă din regimul temporar actual.
CCR nu a declarat neconstituțional art. III. Prin urmare, revenirea la norma anterioară poate fi discutată în Parlament.
6. Reintroducerea reducerii cu două ore pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul I
Legea nr. 141/2025 a abrogat alineatele care reglementau această reducere. Forma consolidată a Legii nr. 198/2023 consemnează că art. 207 alin. (11)-(13) au fost abrogate.
Inițiativa introduce două alineate noi: „(10^1) Personalul didactic de predare cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I beneficiază, la cerere, de reducerea cu 2 ore săptămânal a normei didactice de predare-învățare-evaluare prevăzute la alin. (4) lit. d), f) și h), fără diminuarea drepturilor salariale. Acesta poate desfășura activități didactice de predare-învățare-evaluare remunerate în regim de plată cu ora, numai după efectuarea normei didactice complete reglementate la alin. (4) lit. d), f) și h).
(10^2) Profesorii prevăzuți la alin. (4) lit. e) și g) au dreptul la remunerarea în regim de plată cu ora a activităților prevăzute la alin. (2), după efectuarea normei didactice de predare complete prevăzute la alin. (4) lit. e) și g).”
CCR nu a eliminat art. I pct. 8. Prevederea poate ajunge în Parlament, deși Consiliul Legislativ a atras atenția că textul trebuie clarificat pentru a evita posibilitatea cumulării mai multor reduceri ale timpului de muncă.
7. Norma didactică universitară ar reveni de la maximum 18 la maximum 16 ore convenționale
În prezent, art. 211 alin. (15) din Legea nr. 199/2023, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/2025, prevede: „Norma didactică nu poate depăși 18 ore convenționale pe săptămână.”
Inițiativa sindicatelor propune: „Norma didactică nu poate depăși 16 ore convenționale pe săptămână.”
Art. II pct. 6 nu apare pe lista prevederilor respinse de CCR. Prin urmare, revenirea la limita de 16 ore poate fi dezbătută de Parlament.
8. Bursele doctoranzilor, o modificare care a trecut de filtrul CCR
În prezent, art. 63 alin. (5) din Legea nr. 199/2023 prevede: „Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență și nu includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă. Bursele individuale acordate studenților-doctoranzi înmatriculați la programele de studii universitare de doctorat, organizate cu finanțare de la bugetul de stat la forma de învățământ cu frecvență, se acordă pe toată durata anului calendaristic.”
Inițiativa propune eliminarea celei de-a doua teze, rămânând doar: „Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență și nu includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă.”
Art. II pct. 1 nu a fost declarat neconstituțional.
Ce a blocat CCR ca având caracter fiscal
- Revenirea la vechea formulă de calcul a plății cu ora
În prezent, formula introdusă prin Legea nr. 141/2025 raportează plata cu ora la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, nu la salariul individual al profesorului, stabilit în funcție de vechime și grad didactic.
Sindicatele propuneau: „(5^1) În sistemul de învățământ preuniversitar de stat, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază cuvenit cadrului didactic încadrat, având în vedere gradația de vechime în muncă, treapta de vechime în învățământ și gradul didactic corespunzător, la care se adaugă, după caz, următoarele majorări/sporuri: majorarea pentru personalul care asigură predarea simultană, majorarea pentru învățământ special, sporul pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, indemnizația pentru zone izolate, sporul de handicap și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, raportat la norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă prevăzută la art. 207 alin. (4).”
Proiectul mai introducea: „(5^2) Pentru personalul didactic încadrat în regim de plată cu ora care desfășoară și activități de management al clasei, la contractul individual de muncă în regim de plată cu ora, la calculul tarifului la plata cu ora, la salariul de bază se aplică și majorarea de 10% prevăzută la art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.”
CCR a declarat neconstituționale art. I pct. 4 și 5. Ca urmare, formula actuală a plății cu ora nu poate fi schimbată prin această inițiativă cetățenească.
- Prima de instalare de trei salarii de bază
Inițiativa prevedea: „(6) Începând cu anul școlar 2026-2027, personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unități de învățământ aflate în zone defavorizate sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor de dialog social, prin ordin al ministrului educației și cercetării, beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 3 salarii de bază ale cadrului didactic respectiv, cu obligația ca, pentru o perioadă de 5 ani școlari, să rămână titular în unitatea de învățământ respectivă. Prima se asigură din bugetul Ministerului Educației și Cercetării și se acordă o singură dată, indiferent de numărul de repartizări/transferuri/pretransferuri.”
CCR a eliminat art. I pct. 6, considerând că acordarea unei sume fixe din buget reprezintă o normă cu caracter fiscal.
- Bursa studenților de la licență didactică și masterat didactic
În prezent, art. 107 alin. (3) din Legea nr. 199/2023 prevede: „Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat studenților înmatriculați pe locurile finanțate de la bugetul de stat la programele de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic este egal cu salariul minim net pe economie. Criteriile generale de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării și se acordă pe perioada desfășurării activităților didactice, prin care se înțelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activități practice, sesiuni de examene, conform graficului activităților.”
Sindicatele propuneau: „Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat studenților înmatriculați la programele de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic este egal cu salariul net al unui profesor debutant. Criteriile generale de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Diferențele sunt importante: proiectul înlocuiește salariul minim net cu salariul net al unui profesor debutant, elimină condiția locului finanțat de la buget și nu mai limitează expres plata la perioada activităților didactice.
CCR a declarat neconstituțional art. II pct. 2.
- Reintroducerea bursei universitare pentru olimpicii internaționali
Legea nr. 141/2025 a abrogat art. 129 alin. (8) și lit. a) din lista burselor prevăzută la art. 149 alin. (25).
Inițiativa propunea reintroducerea dreptului: „Pentru elevii din învățământul liceal care obțin premiile I, II sau III la olimpiadele școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării se acordă bursa de excelență olimpică I/internațională. Bursele de excelență olimpică I/internațională se acordă din bugetul Ministerului Educației și Cercetării și se păstrează pe toată durata studiilor universitare de licență, în instituțiile de învățământ superior de stat din România, dacă se menține performanța, așa cum este stabilită de senatul universitar. Cuantumul minim al bursei de excelență olimpică I/internațională este stabilit prin ordin al ministrului educației și cercetării.”
Proiectul reintroducea și „bursele de excelență olimpică I/internațională” în lista burselor de care pot beneficia studenții.
CCR a eliminat art. II pct. 3 și 4.
- Bursele românilor de pretutindeni pe întreg anul
În prezent, art. 150 alin. (8) prevede: „Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe perioada desfășurării activităților didactice, prin care se înțelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activități practice, sesiuni de examene, conform graficului activităților.”
Sindicatele propuneau: „Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanței de vară, iar beneficiarii acestora pot primi în aceleași condiții cu studenții cetățeni români una dintre următoarele tipuri de burse: bursă de performanță sau bursă specială.”
CCR a declarat neconstituțional art. II pct. 5.
- Două salarii la pensionarea cadrelor universitare
Inițiativa propunea: „Prevederile art. 216 alin. (19) referitoare la asigurarea pentru cadrele didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior de stat, la data încetării de drept a contractului individual de muncă în urma pensionării, a două salarii raportate la ultimul salariu de bază se aplică începând cu anul universitar 2026-2027.”
CCR a eliminat art. II pct. 7. Prin urmare, inițiativa cetățenească nu poate readuce în plată acest drept de la începutul anului universitar 2026-2027.
- Modificările directe asupra Legii nr. 141/2025
Articolul IV al inițiativei prevedea:
„1. La articolul XVIII, alineatul (9) se abrogă.
- La articolul XLIII alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins:
g) prevederile art. 229 alin. (14) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027.
- Articolul LIX se abrogă.
- Articolul LX se abrogă.”
Aceste intervenții vizau, între altele, compensarea concediilor neefectuate, degrevările personalului de conducere și aplicarea unor măsuri temporare referitoare la norma didactică și finanțarea burselor.
CCR a declarat neconstituțional întregul art. IV, nu doar unele dintre punctele sale. În consecință, toate cele patru intervenții sunt scoase din inițiativa cetățenească.
- Voucherele de vacanță
Inițiativa propunea: „Pentru personalul din sistemul de învățământ acordarea voucherelor de vacanță prevăzute la alin. (2) se stabilește prin raportare la salariul de bază net cuvenit funcției de bază din luna acordării acestora.”
Potrivit expunerii de motive, în prezent, pentru personalul din învățământ raportarea se face la salariul net cuvenit funcției de bază, în timp ce pentru celelalte categorii bugetare este folosit salariul de bază net, ceea ce poate conduce la un număr diferit de beneficiari.
CCR a eliminat integral art. V.
- Plata într-o singură tranșă a drepturilor salariale câștigate în instanță
Inițiativa propunea următorul text pentru art. XVIII alin. (1) din OUG nr. 52/2025:
„Tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii, scadente până la 31 decembrie 2025 și care nu au fost plătite în anul 2025, precum și tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice scadente până la 31 decembrie 2026 se plătesc concomitent, într-o singură tranșă, până la data de 30 iunie 2026.”
CCR a declarat neconstituțional art. VI. Plata accelerată a acestor drepturi nu poate fi impusă prin inițiativa legislativă cetățenească.
Ce urmează pentru inițiativa sindicatelor
După hotărârea CCR, inițiativa legislativă poate intra în procedura parlamentară, însă numai în forma rămasă după eliminarea articolelor declarate neconstituționale. În prezent, Parlamentul se află în vacanța de vară, astfel că proiectul va putea intra în circuitul legislativ odată cu reluarea activității parlamentare, la începutul sesiunii ordinare din septembrie. Este puțin probabil că noul an școlar va începe cu alte reguli decât cele aflate acum în vigoare.
Propunerea va fi înregistrată la prima Cameră sesizată, va fi trimisă comisiilor de specialitate pentru avize și raport, după care va fi dezbătută și votată de cele două Camere ale Parlamentului. Parlamentarii pot modifica, adopta sau respinge proiectul, iar dacă acesta va fi adoptat, legea va fi transmisă președintelui României pentru promulgare și poate face obiectul unui nou control de constituționalitate înainte de intrarea în vigoare.
Foto: ID 77522008 © Dmitry Morgan / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
