Cu cât e mai mare educația în rândul femeilor, cu atât e mai mică obezitatea, potrivit datelor Eurostat. Acest trend a avut loc în toate statele membre UE, inclusiv în România. Pentru bărbați, nu a existat un model clar care să asocieze nivelurile de educație cu indicele masei corporale. Datele au fost furnizate de Eurostat și sunt valabile pentru anul 2019.
Codul culorilor pentru înțelegerea fotografiei:
- educație timpurie, învățământ secundar inferior (niveluri ISCED 0-2)
- învățământ secundar superior și postliceal (niveluri ISCED 3 și 4)
- studii superioare (niveluri ISCED 5-8)
Proporția femeilor din categoria de vârstă 18 ani și peste și care prezintă obezitate este sintetizată astfel pentru anul 2019, conform datelor Eurostat:
- femeile cu nivel de învățământ secundar inferior: 14.6%, iar media UE era 21.2%
- femeile cu nivel de învățământ secundar superior și postliceal: 10.5%, iar media UE era 16.5%
- femeile studii superioare: 3.7%, iar media UE era de 10.2%.
Dacă femeile își continuă pregătirea intelectuală, se reduc șansele de a fi supraponderale, potrivit acestor date statistice.
În 2014, situația a stat în felul următor, în România și UE, pentru aceeași categorie de vârstă:
- femeile cu nivel de învățământ secundar inferior: 13.1%, iar media UE a fost de 20.5%
- femeile cu nivel de învățământ secundar superior și postliceal: 8.3%, iar media UE a fost de 14.7%
- femeile cu studii superioare: 5.5%, iar media UE a fost de 9.3%
Chiar dacă România se află sub media Uniunii Europene la aspectul legat de obezitate, se remarcă tendința de creștere a proporției femeilor din categoria de vârstă 18 ani și peste, care urmează trendul ascendent. Spre exemplu, dacă ponderea femeilor obeze cu nivel de învățământ secundar superior (studii liceale și postliceale) era de 8.3% în 2014, în 2019 a ajuns la 10.5%.
Diferențele în proporția bărbaților supraponderali în funcție de nivelul de studii au fost, în general, mult mai mici decât în cazul femeilor. În 13 state membre ale UE, cea mai mare proporție de bărbați supraponderali a fost înregistrată în rândul celor cu cel puțin un nivel secundar inferior de studii (echivalentul gimnaziului), în timp ce numai în 2 țări – Estonia și Letonia – cea mai mare proporție de bărbați supraponderali a fost înregistrată în rândul celor cu un nivel de învățământ terțiar.
În 2019, pentru populația cu vârsta de 18 ani și peste, cele mai mici proporții de femei considerate obeze au fost observate în Italia (10,7%), România (10,8%), Bulgaria (11,9%) și Cipru (14,1%). Pe de altă parte, bărbații obezi au înregistrat cele mai mici ponderi în România (11,1%), Italia (12,9%), Olanda (13,2%) și Franța (14,3%).
În România, conform datelor furnizate de Eurostat, proporția populației care a prezentat obezitate în 2019 și a avut următoarele niveluri de educație:
- nivelul de învățământ primar și secundar inferior: 10.7% din populația României era obeză și media UE a fost de 18.4%
- nivel de învățământ secundar superior și postliceal: 11.3% și media UE a fost de 17.1%
- nivel de învățământ superior: 6.5% și media UE a fost de 11.4%
În 2014, situația a fost următoarea în România în privința populației obeze, conform Eurostat:
- populația cu nivel de învățământ primar și secundar inferior: 10.4% era obeză și media UE a fost de 17.6%
- populația cu nivel de învățământ secundar superior și postliceal: 8.8% era obeză și media UE a fost de 15.4%
- populația cu nivel de învățământ superior: 6.7% era obeză și media UE a fost de 10.7%.
Se observă cum în România, rata populației cu obezitate a crescut din 2014 până în 2019 pentru nivelurile de învățământ primar, secundar inferior, secundar superior și a scăzut pentru nivelul de învățământ superior. Acest lucru înseamnă că persoanele cu studii superioare tind să nu devină supraponderale.
A existat o creștere semnificativă a proporției de populație care era supraponderală odată cu înaintarea în vârstă. Grupul de vârstă „18-24” a prezentat cele mai mici ponderi ale populației supraponderale (25,0%), în timp ce „65-74” a avut cele mai mari ponderi (65,7%).
Conform raportului realizat în 2019 de către Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, s-a observat o tendință anuală de creștere a obezității.
Potrivit aceluiași raport, în anul 2017, prevalența cea mai crescută din țara noastră s-a înregistrat în județele Mehedinți (6421,4/100.000 loc), Arad (3274,8) și Bihor (3244.4). Valorile cele mai mici ale prevalenței obezității s-au înregistrat în județele Harghita (57,7), Bistrița-Năsăud (339,3) și Satu-Mare(354,7).
Indicele de masă corporală este un indice utilizat în mod obişnuit pentru a clasifica excesul de greutate şi obezitatea la adulţi. Acesta se calculează ca greutatea unei persoane (în kilograme) împărțită la pătratul înălțimii sale (în metri).
IMC = greutate (kg) / înălțime ( m² )
Următoarea subdiviziune (conform OMS) este utilizată pentru a clasifica rezultatele IMC:
- <18,50: subponderal;
- 18.50 – <25.00: interval normal;
- > = 25,00: supraponderal;
- > = 30.00: obez.
Foto: © Lightpoet | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Mihai Peticilă
Dan Arsenie
Raluca Pantazi
