Analiză Edupedu.ro: Schimbare radicală în Evaluarea Națională de la clasa a II-a la Limbă și comunicare Scris 2026. Dispar redactarea și comunicarea, apar doar exerciții tehnice și sunt eliminate ilustrațiile / Niciun item de tip PISA, cum promitea Ministerul Educației

Modelele de subiecte pentru Evaluarea Națională la clasa a II-a 2026, la proba de Limba și comunicare – scris, publicate recent de Ministerul Educației, arată o schimbare majoră față de testele susținute de elevi în 2025. Dacă anul trecut evaluarea era centrată pe producerea de text și pe situații reale de comunicare, în noul model aceasta este înlocuită aproape complet de exerciții tehnice de limbă. Important de precizat este faptul că anul acesta, pentru prima dată din 2014 încoace, elevii nu mai au nici măcar o singură ilustrație în test – și vorbim despre un test la clasa a II-a, când elevii au vârsta de 8-9 ani.

• Citește aici și Analiza Edupedu pe testul de Limbă și comunicare – citit. Ce se schimbă față de 2025: sunt mai multe cerințe, însă „itemii de tip PISA” apar rar – analiză

Analiza realizată prin compararea directă, item cu item, a modelului din 2026 cu testul model din 2025, cel care a fost susținut de elevi în 13 mai 2024, arată că testul actual devine mai lung și mai fragmentat, dar nu mai complex din perspectiva competențelor evaluate.

În testul din 2025, primul item cerea elevului să scrie o felicitare pentru o colegă, o situație reală de comunicare care presupunea formularea unui mesaj, organizarea ideilor și folosirea adecvată a limbii. În modelul din 2026, această cerință dispare complet. În locul ei apare un exercițiu de transcriere, adică elevul trebuie să copieze un text dat, respectând ortografia și punctuația.

Schimbarea este una de fond pentru că în 2025 elevul producea un text, în 2026 îl reproduce. Și criteriile de evaluare confirmă această mutare. În 2025 se punctau conținutul și originalitatea, alături de corectitudine. În 2026, conținutul propriu dispare complet, iar punctajul este acordat pentru scriere corectă, semne de punctuație și așezarea în pagină.

Pagina 2 continuă această direcție. În 2025, elevul trebuia să își imagineze o întrecere sportivă și să scrie un text de șase propoziții, după care să răspundă la întrebări ghid. Era o sarcină integrată, cum se numește în evaluare, în care elevul organiza informația și construia un mesaj coerent. În modelul din 2026, această cerință nu mai există. În locul ei apar exerciții scurte și independente de tip înlocuirea unui cuvânt cu sinonim și alegerea formei corecte a unui cuvânt.

Diferența este că în 2025 elevul construia un text, în 2026 rezolvă exerciții punctuale. Dispar organizarea ideilor, coerența și creativitatea, iar accentul se mută pe aplicarea unor reguli.

La următorul item toate cerințele sunt exerciții tehnice: antonime, semne de punctuație, forme corecte ale cuvintelor. Fiecare item verifică o regulă, iar exercițiile nu au legătură între ele. Nu mai există nicio cerință care să implice construirea unui mesaj sau organizarea unui text.

În paralel, în testul din 2025 elevul continua redactarea textului început anterior, fiind evaluat pe claritatea propozițiilor, ordonarea ideilor și complexitate. Aceste competențe nu mai sunt evaluate în modelul din 2026.

Paginile 4 și 5 din testul model pubșlicat pentru EN II 2026 nu existau în testul din 2025. Practic, acum testul este mai mare cu două pagini, dar acestea nu conțin sarcini mai complexe, ci au fost adăugate aici noi exerciții de același tip. Apar cerințe precum alegerea formei corecte a unor cuvinte, despărțirea în silabe sau completarea semnelor de punctuație. Toate sunt exerciții standard de manual, fiecare testând punctual o regulă de limbă.

Conform punctajelor de la fiecare item, evaluarea este mult mai fragmentată. Limba este „descompusă” în componente mici – avem vocabular, ortografie, punctuație, toate sunt evaluate separat, fără a fi integrate într-o sarcină de comunicare.

Comparativ cu 2025, când elevul scria texte, își organiza ideile și răspundea integrat la mai multe cerințe, în 2026 nu mai există nicio sarcină de redactare. Elevul trebuie doar să aplice reguli.

Această abordare este în contradicție sau pe contrasensul a ceea ce Ministerul Educației și Cercetării susținea public. Instituția invoca reducerea analfabetismului funcțional și alfabetizarea funcțională, însă această schimbare ridică semne de întrebare. Alfabetizarea funcțională presupune capacitatea de a folosi limba în situații reale: să scrii un mesaj, să formulezi o idee, să comunici eficient. În schimb, majoritatea exercițiilor din modelul de test vizează alfabetizarea de bază, tehnică: scriere corectă, punctuație, vocabular.

Testul verifică doar dacă elevii scriu corect, nu dacă pot comunica.

Această abordare se îndepărtează și de logica evaluărilor de tip PISA, invocate în comunicatul oficial al Ministerului Educației și Cercetării din 24 septembrie 2025, unde accentul este pus pe aplicare, interpretare și utilizarea cunoștințelor în contexte reale.

Iată ce anunța Ministerul: „În anul școlar 2025 – 2026, în cadrul acestor evaluări (EN II – IV – VI), în vederea realizării cerințelor vizând aplicabilitatea în viața de zi cu zi a elevilor, se pilotează itemi care vizează competențe de alfabetizare funcțională cu aplicații practice, inclusiv din alte arii curriculare. În acest mod, evaluările vor reflecta noua abordare curriculară prin care subiectele vizează și aspectele concrete ale aplicării în viața elevilor de zi cu zi a cunoștințelor, deprinderilor, atitudinilor și valorilor construite în procesul de învățare. Extinderea, prin evaluare/testare a competențelor evaluate, în direcția noii logici a învățării, cu focalizare pe aplicare și transfer în contexte noi a cunoștințelor, pe mobilizarea cunoștințelor pentru rezolvare de situații-problemă, pe formulare de opinii și argumentare ca antrenare a gândirii critice aplicate și dincolo de disciplinele școlare, în învățarea pentru viață, va furniza date, informații obiective atât profesorilor de la clasă, cât și unității de învățământ, fundamentând feedbackul personalizat către elev, către părinte și către comunitatea educațională.

Această abordare sistematică, graduală, adaptată nivelului de vârstă al elevilor, țintește nu doar rezultate și o mai bună performanță sistemică la studiile comparative internaționale la care participă România (de ex.: OECD-PISA, IEA-TIMSS, IEA-PIRLS etc.), ci și concentrarea programatică pe responsabilizarea pentru propria învățare, pe conștientizarea punctelor tari și a celor ce necesită efort pentru propria dezvoltare, pentru atingerea propriului potențial, pe internalizarea principiului învățării pe tot parcursul vieții, pe orientarea către o carieră și o viață împlinite”.

În modelul de la Limbă și comunicare – scris pentru Evaluarea Națională de la finalul clasei a II-a astfel de cerințe lipsesc aproape complet.