Standardele naționale de evaluare, care se vor aplica începând cu anul școlar 2026-2027 pentru evaluarea elevilor din clasele I-VIII, au ca obiectiv crearea unor repere comune, astfel încât performanța unui elev să fie apreciată după aceleași criterii indiferent de școală sau profesor, însă sunt anumite neclarități în documentele oficiale pentru aplicarea lor efectivă la clasă.
Documentele publicate în Monitorul Oficial stabilesc cadrul general și descriptorii de performanță fără să rezolve toate situațiile cu care profesorii se vor întâlni atunci când trebuie să evalueze concret un elev și, la gimnaziu, să transforme performanța acestuia într-o notă de la 1 la 10.
- OFICIAL Standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII, care se aplica din anul școlar 2026-2027 pentru evaluarea la clasă și examenele naționale
Cinci niveluri pentru elevi, dar standardele pe discipline sunt construite pentru trei
Documentul privind descriptorii de performanță definește cinci niveluri:
A – Avansat, B – Consolidat, C – De bază, D1 – În formare și D2 – În dificultate.
În schimb, în nota de prezentare a standardelor se precizează că modelul utilizat are trei niveluri de performanță: De bază, Consolidat și Avansat.
Aceeași structură apare în standardele elaborate pentru discipline. Pentru fiecare competență specifică sunt descrise performanțele corespunzătoare celor trei niveluri, nu tuturor celor cinci.
Apare astfel o problemă practică: cum stabilește profesorul, pentru o anumită competență, dacă elevul care nu atinge nivelul „De bază” se află la nivelul „În formare” sau „În dificultate”, în lipsa unor descriptori specifici pentru aceste două niveluri?
Această neclaritate a fost semnalată si de expertul în educație Șerban Iosifescu, care a avertizat că standardele naționale de evaluare publicate de Ministerul Educației și Cercetării sunt un pas înainte, dar nu vor rezolva problema notării diferite de la o școală la alta.
În document se vorbește despre cinci niveluri de performanță, însă standardele publicate descriu doar trei dintre acestea. „Unde sunt descrise celelalte două niveluri de performanță din documentul de concept (Anexa 2: nivelurile D1 «În formare» și D2 «În dificultate»)?”.
Exemplu la Limba română, clasa a VIII-a: de la lucrul „ghidat de profesor” la evaluarea independentă
Diferența se vede concret într-un standard pentru Limba și literatura română, clasa a VIII-a.
Pentru competența specifică privind exprimarea unui punct de vedere propriu asupra modului în care aceeași temă este reprezentată în texte diferite, standardul stabilește trei trepte.
La nivelul De bază, elevul își exprimă punctul de vedere și evaluează informațiile din două sau mai multe texte orale diferite, precum știri, dezbateri sau talk-show-uri, „ghidat de profesor”.
La nivelul Consolidat, elevul face acest lucru „în mod independent” și evaluează atât informațiile, cât și intențiile de comunicare.
La nivelul Avansat, elevul lucrează independent și evaluează, în plus, atitudinile comunicative ale vorbitorilor.
Nu există însă, pentru aceeași competență, un descriptor care să spună concret ce trebuie să poată face elevul pentru a fi considerat „În formare” și ce anume îl plasează „În dificultate”.
„În dificultate” înseamnă și sprijin specializat în afara clasei. Cine îl asigură?
Cele două niveluri inferioare nu descriu numai performanța elevului, ci și sprijinul de care acesta ar avea nevoie.
Pentru D1 – În formare, documentul prevede „sprijin educațional constant și individualizat în învățare, care poate avea loc la nivelul clasei”.
Pentru D2 – În dificultate, elevii „au nevoie de sprijin educațional specializat în învățare, care trebuie să aibă loc extern clasei”.
Această formulare ridică o problemă care depășește evaluarea: cine asigură sprijinul specializat extern clasei pentru elevii identificați la nivelul D2 și prin ce mecanism?
Ministerul nu poate presupune ca încadrarea unui elev la D2 înseamnă automat că acesta este elev cu cerințe educaționale speciale și va primi sprijin specializat în afara clase. Un elev fără CES poate avea performanțe corespunzătoare nivelului „În dificultate”, după cum un elev cu CES poate atinge unul dintre nivelurile superioare.
Cum sunt aplicate standardele în cazul elevilor cu CES?
Se introduce printre principiile standardelor naționale de evaluare „echitatea și comparabilitatea”, explicată prin existența acelorași repere pentru toți elevii, „cu deschidere către adaptări pentru cerințe educaționale speciale”.
Rămâne însă de clarificat, în aplicarea concretă, ce anume se adaptează pentru elevul cu CES și cum este raportată performanța lui la descriptorul comun.
De exemplu, în cazul competenței de Limba română prezentate anterior, trebuie stabilit în practică dacă adaptarea poate privi modul de prezentare a textelor, formularea cerinței, timpul, sprijinul oferit elevului sau modalitatea prin care acesta demonstrează competența și în ce condiții aceste adaptări păstrează comparabilitatea nivelului obținut.
Un elev cu CES ar putea avea nevoie, în funcție de nevoile sale, de texte mai scurte sau segmentate, timp suplimentar, suport vizual, repetarea instrucțiunii, formularea sarcinii într-un limbaj accesibil ori altă modalitate de exprimare a răspunsului.
Însă, în ordin nu se precizează ce tip de adaptări sunt permise și nici cum influențează ele încadrarea în nivelul de performanță.
O alta intrebare, fara raspuns momentan: Dacă elevul cu CES demonstrează competența cu o adaptare, este evaluat după același descriptor „De bază” sau trebuie să existe un descriptor adaptat?
La nivelul „De bază” în text se precizează ca lucrează „ghidat de profesor”. Pentru un elev cu CES care beneficiază deja de sprijin individualizat, unde se termină adaptarea legitimă și de unde începe sprijinul care modifică nivelul de performanță măsurat?
Nivelurile sunt compatibile cu notele 1-10, dar nu știm ce notă înseamnă „De bază”
O altă neclaritate apare atunci când profesorul trebuie să transforme performanța descrisă de standard într-o notă.
În documentul privind descriptorii se precizează că cele cinci niveluri stabilesc „un cadru unitar de interpretare a performanței elevilor, compatibil cu scala de notare 1-10 utilizată în sistemul românesc de educație”. Nu este însă stabilită corespondența.
Nu se precizează, de exemplu, dacă „Avansat” corespunde notelor 9-10, „Consolidat” notelor 7-8 sau „De bază” notelor 5-6.
Problema este cu atât mai importantă cu cât nivelul De bază este definit drept „un nivel minim acceptabil” al competențelor. Documentul nu precizează dacă acest „minim acceptabil” este echivalent cu nota 5 și nici unde sunt plasate pe scala 1-10 nivelurile „În formare” și „În dificultate”.
Noul sistem de evaluare propus de Ministerul Educației cu descriptorii A, B, C, D1 și D2 ar urma să stea la baza notelor acordate tuturor elevilor de către toți profesorii din primar și gimnaziu, dar nu există nicio corespondență în documente cu notele de la 1 la 10, conform unei analize Edupedu.ro.
Ministerul Educației a confirmat că nu există o metodologie de transformare în note și calificative a noilor standarde de evaluare, deși acestea au fost prezentate în ultimii ani ca soluția pentru ca „un 7 să însemne același lucru în toate școlile, într-un răspuns la o solicitare Edupedu.ro.
Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a explicat că nu a fost elaborată o metodologie referitoare la transformarea nivelurilor din standardele de evaluare în note, pentru că acest lucru nu poate avea loc „înainte să vedem că aceste standarde sunt îmbrățișate de profesori”. Acesta a precizat, că va fi elaborată o metodologie „dacă sistemul va simți nevoia”, însă el susține „recunoașterea competenței cadrului didactic”, pentru că procesul de notare a elevilor nu este unul „contabil”.
Ce se întâmplă când aceeași lucrare evaluează mai multe competențe?
Standardele sunt construite în raport cu fiecare competență specifică, în timp ce o evaluare de la clasă poate verifica simultan mai multe competențe.
Un elev poate demonstra, teoretic, nivelul Avansat pentru o competență, Consolidat pentru alta și De bază pentru o a treia.
Documentele prezentate nu stabilesc o formulă generală prin care aceste performanțe diferite sunt agregate pentru obținerea unei singure note la lucrare.
Prin urmare, standardizarea descriptorilor nu înseamnă automat și standardizarea notei.
Standardele vor să reducă arbitrariul, dar profesorul își păstrează raționamentul profesional
Standardele publicate oferă pentru prima dată un referențial comun al performanței elevilor, însă efectul lor asupra notelor și asupra comparabilității evaluării va depinde mult de modul în care standardele sunt implementate.
Pe de o parte, în documente se susține că prin introducerea standardelor de evaluare „se reduce arbitrariul evaluării”. Pe de altă parte, se precizează că standardele „nu sunt liste birocratice de verificare și nici grile fixe care ar substitui raționamentul profesional al cadrului didactic”.
Raționamentul profesional al profesorului rămâne esențial. Problema este cât de apropiate vor fi evaluările făcute de doi profesori diferiți atunci când trebuie să transforme aceiași descriptori într-o notă.
Băncile de itemi și pragurile de performanță devin esențiale
Documentul prevede un mecanism care ar trebui să rezolve această problemă: ancorarea psihometrică.
Standardele urmează să fie susținute prin structuri și specificații ale testelor, o bancă de itemi calibrată și o procedură de stabilire a pragurilor de performanță.
Aceste instrumente sunt importante tocmai pentru ca nivelul „De bază”, de exemplu, să nu însemne lucruri foarte diferite de la un profesor la altul sau de la o școală la alta.
Aplicarea efectivă a standardelor va depinde astfel nu numai de descriptorii publicați, ci și de exemplele de itemi, probele de evaluare, pragurile și instrumentele concrete de calibrare pe care le vor primi profesorii.
Profesorii vor primi exemple de itemi și probe de evaluare înainte de aplicarea standardelor naționale de evaluare, a anunțat Ministerul Educației și Cercetării, într-un răspuns transmis Edupedu.ro.
Standardele vor deveni obligatorii pentru evaluarea curentă la clasă în învățământul primar și gimnazial din anul școlar 2026-2027, iar respectarea lor va fi verificată prin inspecțiile desfășurate de inspectoratele școlare, a transmis ministerul.
Foto: © Sebnem Ragiboglu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.