Anchetele Emiliei Șercan despre plagiatori, în atenția publicației Times Higher Education: “Cruciada unei singure femei a stăvilit valul plagiatelor din România”

634 de vizualizări
Foto: Jurnalista Emilia Șercan
Situația produsă în România de articolele Emiliei Șercan referitoare la cazuri de plagiat în lumea politică și a structurilor militare este subiectul unui articol publicat, duminică, de Times Higher Education, publicația britanică asociată reputatului ranking universitar cu același nume. Potrivit acesteia, Emilia Șercan “a expus un număr mare de înalte oficialități publice care și-au plagiat tezele” de doctorat, iar această “cruciadă a unei singure femei a stăvilit valul plagiatelor”.

Times Higher afirmă că Emilia Șercan ar fi principala cauză a scăderii numărului de doctorate după 2012: potrivit articolului, la întrebarea “ce s-a întâmplat? Răspunsul pe scurt este Emilia Șercan”. Articolul nu menționează Legea educației din 2011 și schimbările în etica universitară și în organizarea structurilor de control determinate de această lege, nici șocul produs în 2012 de cazul Ponta.

Publicația notează faptul că Șercan, “lector la Universitatea din București și jurnalist de investigație, a depus o muncă supraomenească pentru a dezveli practici necurate și pentru a aduce în atenție integritatea academică”.

  • THE menționează că printre cazurile de plagiat semnalate de ea se numără cele ale unor premieri (numele actualului premier Nicolae Ciucă, cel mai recent acuzat, nu este menționat în articol), miniștri, consilieri, parlamentari, înalți funcționari, ofițeri. Cele mai multe dintre aceste teze, se mai arată în articol, au fost emise de instituții militare – Academia de Poliție, Universitatea Națională de Apărare și Academia Națională de Informații.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

DOCUMENT Programul de guvernare pe Educație: 6% din PIB până în 2024, BAC diferențiat, generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală”, extinderea masteratului didactic, dar menținerea DPPD-urilor

Finanțare graduală până la 6% din PIB până în anul 2024, reforma carierei didactice fără nimic clar și generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală” – sunt…
Vezi articolul