Anxietatea cauzată de matematică: nivelul de competență al profesorilor și volumul temelor pentru acasă – printre principalii factori de influență, potrivit unui studiu internațional

16.347 de vizualizări
Foto: © Tyler Olson | Dreamstime.com
Anxietatea resimțită de mulți elevi la contactul cu cifrele sau calculele este legată de lipsa de încredere pe care o au în competența profesorilor lor de matematică, dar și de volumul de teme, potrivit unui amplu studiu internațional dat recent publicității, citat de The Guardian. Analiza prezintă acest tip de anxietate, manifestată ca o puternică reacție emoțională negativă față de matematică, drept un fenomen global, ce afectează realizările oamenilor în domeniul matematicii indiferent de țară.

Studiul, realizat de o echipă de cercetători canadieni și coordonat de Dr. Nathan Lau de la University of Western Ontario, analizează datele culese de la peste 1,1 milioane de elevi participanți la trei mari studii internaționale.

Cercetarea evaluează în ce fel influențează anxietatea cauzată de matematică performanța elevilor în acest domeniu, atât în mediul educațional, cât și în viața de zi cu zi. Potrivit analizei, acest fenomen se resimte nu doar la nivel individual, ci și la nivel de grup: în aproximativ jumătate din țările incluse în analizele folosite, nivelul mediu al anxietății produse de matematică, în aceeași școală sau clasă, poate prezice rezultatele la matematică ale elevilor, indiferent de nivelul anxietății pe care ei o resimt personal.

Printre manifestările acestui tip de anxietate, enumerate de The Guardian, sunt: senzația de tensiune, frică intensă, bătăi rapide ale inimii, transpirație sau senzația de rău. Oamenii care au astfel de manifestări nu doar tind să evite situațiile care presupun folosirea numerelor, ci evită și acțiuni precum depunerea unor cereri de angajare sau eforturi de a urma o carieră în domenii legate de știință, tehnologie sau inginerie.

Potrivit studiului citat, cel mai puternic indicator al anxietății cauzate de matematică este măsura în care elevii îl consideră competent pe profesorul lor de matematică: pe măsură ce scade încrederea, crește nivelul de anxietate. 

Alți indicatori sunt volumul mare de teme la matematică, dar și implicarea părinților în rezolvarea temelor pentru acasă.

The Guardian face trimitere și la un alt studiu, realizat acum câțiva ani de Centrul pentru Neuroștiințe în Educație al Universității din Cambridge, potrivit căruia un alt element ce contribuie la starea de anxietate este percepția că matematica este o materie mai dificilă decât altele. Același studiu, conform sursei citate, arată că elevii anxioși declară adesea și faptul că diverse metode de predare produc confuzie. 

Un reprezentant al acestui centru britanic, Denes Szucs, este citat spunând că “cercetarea noastră a arătat că cei mai mulți copii care resimt anxietate față de matematică nu au, de fapt, rezultate slabe, doar simt anxietate din cauza matematicii. Iar publicația face trimitere la studiul coordonat de Denes Szucs, potrivit căruia trei sferturi dintre elevii cu anxietate față de matematică au rezultate normale sau superioare la testele de matematică aferente materiei, dar au o performanță limitată în alte situații și contexte.

Foto: © Tyler Olson | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


15 comentarii
  1. Matematica ar trebui să decadă din poziția de lider al învățatul, se învață lucruri pe care nu le percep copiii. În clasa a V a 70 sau poate 80% dintre copiii nu știu face o înmulțire simplă, nu știu tabla înmulțirii și nu cunosc unitățile de măsură care sunt esențiale în viața de zi cu zi, dar învață ecuații, ridicări la putere calcule ce nu își au rostul.
    Sunt convins ca nimănui nu-i trece prin cap că toată matematica o ținem în mână când citim aceste rânduri. Dar telefonul mobil (ca la el ma gândesc) nu ne învață să scriem corect sa ne comportam civilizat etc.
    Deci mai puține calcule irelevante și mai multă atenție la educarea sănătoasă a copiilor!

  2. Este fix aceeași materie ca înainte de ’90. Dar felul de a preda materia astfel încât elevii să își dorească să afle mai mult ,depinde exclusiv de profesori. Am un caz in familie ,în care un elev de clasa întâi are fb la toate materiile când este pus la tablă să rezolve exerciții . Când dă testare nu scrie nimic. Pune o singura litera și spune că a rezolvat. Ce ar spune un învățător suplinitor? Ce ar spune un psiholog ? Ce ar spune un pedagog pregătit pentru astfel de copii care nu concep sa fie impusă materia ,ci prefera sa fie tratata ca un joc Acasă își face temele impecabil ,scrie impecabil,dar cu respectiva suplinitor de științe didactice nu se acomodează. O să vă dau un indiciu : nu dorește pentru că a rămas traumatizat de felul cum tipa la colegii lui de clasa . Menționez ,doar 7 ani. Cum poți să dai un calificativ pentru că nu dorește să colaboreze cu tine ca profesor? Cum poți să îi spui unui părinte că îl notez pentru că nu vrea să scrie la ora ta? Chiar că învățământul se duce de râpă cu astfel de femei de serviciu puse să predea unor copii care iau pentru prima data contactul cu școala. NU MAI FOLOSITI PE POSTURI DIN INVATAMANTUL PRIMAR PERSONAL NECALIFICAT !!!! NE DISTRUGETI VIITORUL ACESTOR COPII!

  3. Da, copiii se emoționează de frică să nu greșească la “materia regină”. Sfaturile părinților și ale majorității cadrelor didactice se referă la a-i sfătui pe elevi că TREBUIE să învețe la matematica și română și atât, fiindcă examenele vieții se dau doar la mate și la română. Toate celelalte materii studiate nu au nicio valoare. Că te și întrebi pentru ce se plătesc profesorii care predau alte științe??!!
    Pentru a supraviețui avem nevoie și de anatomie, geografie, istorie etc. La aceste obiecte de studiu nu se mai tem elevii fiindcă nu dau Evaluare Națională.
    Frica este o atitudine care îi îmbolnăvește psihic pe elevii talentați, ale căror obiecte preferate nu sunt mate și româna. Testați elevii, descoperiți – le aptitudinile și ajutați – i să se realizeze fără frica!

  4. 1: Legătura între matematica și depunerea unei cereri de angajare mi se pare cel puțin hilară.
    2.:E singura materie care se studiază asiduu de la pregătitoare până la finalul liceului câte 3- 4 ore săptămânal( nu o fi observat nimeni că ce-i prea mult nu e bun?) Poate e mai mult saturație decât anxietate.

  5. Atunci, dacă studiile arata gradul de anxietate crescut al elevilor, de ce nu se fac demersuri pt adaptarea programei la nivelul de dezvoltare cognitiva a elevilor, specific fiecărei vârste?
    E mare nevoie de o noua programa mai lejera, conținutul abstract ridicat anxieteaza și epuizează copii, iar pe de alta parte temele pot fi mai puține!!!! Copii au nevoie zi de zi de activități care sa stimuleze și alte procese psihice ( , creativitate, voința etc) nu doar cele cognitive!!!! Din cauza temelor prea multe, nu au timp sa dezvolte și alte abilități sociale, creative etc. atât de necesare vieții!!!

    1. O solutie mai simpla care sa incape pe toata lumea.

      Se da un test la scoala si profesorii recomanda o programa de tip A sau B. Parintii decid ce programa urmeaza sa urmeze copiii lor.

      De asemenea in timpul anilor de scoala copiii pot trece de la programa de tip A la programa de tip B

    2. Articolul spune ca factorul principal care determina anxietatea elevilor cu privire la matematica este lipsa de competenta a cadrului didactic (perceputa de elev), nu programa prea incarcata.

  6. Auziți, da’ nu s-or fi gândit decidenții să dea MAI PUȚINĂ matematică pentru a trezi gustul pentru matematică? Că se învață prin școală in disperare, de zici că după ultimul clopoțel urmează neantul. De învățarea continuă a auzit cineva?

  7. Singurul “defect” al matematicii este ca se bazeaza pe munca intensa, cu creionul in mana. Trebuie sa fii foarte atent la orele de curs, sa inveti teoria inainte sa te apuci de teme. Daca nu detii argumente (oferite de definitii, reguli, teoreme, axiome, formule) nu ai cum sa rezolvi probleme de matematica.
    A face matematica presupune concentrare, seriozitate, capacitate de analiza, dar si de sinteza. Este un sport al mintii, dezvolta imaginatia, gandirea, increderea ca prin munca reușești, optimismul ca orice problema(inclusiv cele de viață) are o rezolvare.
    Niciodata nu va dispera in viata un elev al carui caracter este modelat de matematica.

    1. Totuși programa este mult exagerată la nivelul cognitiv al elevilor. Faptul că aproape 50% din ei sunt anxioși din cauza matematicii este un mare semn de întrebare. S-a coborât la noi nivelul cu 1-2 clase. Ce făceam noi in cl 8-9 se face acum in cl 6-7. Care este scopul? Și să ținem cont că în alte țări nivelul este mai slab al programei și tot sunt anxioși.

    2. Foarte corect! Eu nu sunt matematician. De fapt, am facut umanul in liceu (fiindca asa am vrut eu), dar, fiind un liceu predominant de real si cu olimpici internationali la matematica in fiecare an, inevitabil am facut mai multa matematica decat colegii de la alte licee. Si, desi as minti sa spun ca mi-a placut, mi-a prins extraordinar de bine si continua s-o faca si astazi: cine poate intelege derivatele si integralele in liceu o putea sa inteleaga si niste fleacuri de teorii literare, lingvistice sau politice.

    3. Matematica modelează caractere?! Așa o fi … Mă întreb atunci ce mai fac celelalte materii, in special cele socio-umane….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

OECD: Șase probleme-cheie ale educației, care trebuie urmărite în criza produsă de pandemia Covid-19. Printre ele – dimensiunea claselor, timpul de predare, școlile profesionale

Cheltuielile guvernamentale, mobilitatea, dimensiunea claselor și programele vocaționale se numără printre indicatorii-cheie identificați de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în eforturile de a ține sub control șocul produs…
Vezi articolul