Inteligenți sau educați? Mituri legate de rolul inteligenței generale în prezicerea performanței școlare a elevilor din România – cercetătorul Dacian Dolean

1.809 vizualizări
Foto: © Skypixel – Dreamstime.com
Evaluarea inteligenței elevilor a fost întotdeauna un subiect de interes pentru unii dintre părinții și profesorii din România. Raționamentul din spatele acestui interes este că elevii ”deștepți” ar avea o rată de succes mai mare la școală, iar inteligența generală ar reprezenta un factor hotărâtor în evoluția elevului. Dacă un elev nu se descurcă bine la școală, se ridică uneori problema dacă elevul este suficient de ”deștept” pentru școala sau clasa respectivă. Unii sunt tentați să zică ”Asta este! Este prost! N-ai ce face!”, sugerând că elevul nu este educabil. Iar dacă o elevă ia o notă mare și se laudă că nici nu a deschis cartea, atunci evident că acest lucru e posibil doar din cauză că eleva e ”deșteaptă”, nu-i așa?

În evaluarea cadrelor didactice și a elevilor punem în continuare accentul pe vârfurile clasei (pe copiii ”deștepți”) și recompensăm profesorii pe baza numărului de olimpici. Cum altfel să ne putem mândri dacă nu cu copiii ”deștepți” care aduc medalii și diplome? De aceea, unii sprijină (mai mult sau mai puțin vocal) ideea evaluării inteligenței elevilor pentru a permite comasarea elevilor ”deștepți” în centre de excelență (sau clase de elevi supradotați) și cea a elevilor cu performanțe slabe în clase sau școli speciale.

Aceste tipuri de raționamente sunt înrădăcinate în cultura noastră. Ele sunt ancorate în sistemul nostru de valori, un sistem de valori care nu pare să aprecieze întotdeauna rolul pe care educația de calitate îl are asupra dezvoltării elevilor. Un sistem de valori clădit în timp fără o bază științifică solidă. Un sistem de valori bazat pe ce auzim de la alții (sau pe baza a ce mesaje citim pe Facebook), nu pe baza adevărurilor științifice pe care le-am citit critic sau cercetat independent. Din păcate, aceste tipuri de raționamente s-au dovedit a fi mituri, care tind să supraestimeze rolul inteligenței și să subestimeze rolul și impactul educației de calitate asupra evoluției școlare a elevilor. De unde știm asta?

În ultimii ani am implementat o serie de studii longitudinale care ne-au ajutat să înțelegem mai bine valoarea testelor psihologice și educaționale aplicate elevilor cu scopul de a prezice evoluția lor școlară. Unul dintre aceste teste a fost Matricile Progresive Raven, probabil cel mai popular test care evaluează capacitatea de a gândi logic și a rezolva probleme apărute în situații noi (inteligența fluidă non-verbală). Acest test conține mai multe figuri geometrice și câte un spațiu liber. Elevul evaluat răspunde alegând o figură (din mai multe opțiuni) care se potrivește spațiului liber.

Aceste tipuri de teste sunt folosite în cabinete psihologice pentru a estima inteligența copiilor. Uneori, ele sunt folosite pentru a plasa copiii care au performanțe scăzute în școli speciale, pe principiul că inteligența măsurată cu aceste teste este un predictor puternic al evoluției școlare a copiilor. Așa să fie? 

Săptămâna trecută am prezentat o formă simplificată a cercetărilor noastre longitudinale (Lervag et al, 2019) din care reiese că în cazul unor anumite abilități specifice (înțelegerea unui text citit), efectul inteligenței este nesemnificativ comparativ cu alți predictori (școlarizarea, vocabularul sau statutul socio-economic al părinților). Într-un alt studiu longitudinal am văzut că dezvoltarea abilității de a citi fluent este prezisă în mare măsură de cunoașterea literelor, de procesarea fonologică și de viteza procesării informațiilor (dar nu și de inteligența generală), primele două abilități fiind dependente în mare parte de efectul educației asupra elevilor (Dolean et al., 2019). Datele altui studiu longitudinal ale căror rezultate parțiale vor fi publicate luna viitoare ne arată că abilitățile verbale (nu capacități cognitive cum ar fi inteligența generală sau funcțiile executive) sunt predictorii cei mai importanți ai dezvoltării abilității de a înțelege un test citit (Dolean et al., in press). Toate aceste cercetări care au fost considerate suficient de relevante, inovatoare și corecte metodologic de către comunitatea științifică internațională pentru a fi publicate în jurnale prestigioase în domeniul alfabetizării au fost efectuate pe eșantioane de elevi din România. Rezultatele pe care le-am obținut nu ne spun că inteligența generală a elevilor nu contează. Însă ele ne sugerează că există o serie de alți factori care au o valoare predictivă a evoluției școlare a elevilor mult mai mare decât testele de inteligență generală. Contrar miturilor enumerate mai sus, ele arată că inclusiv elevii care au o inteligență generală mai scăzută pot să aibă o evoluție școlară (și o carieră) de succes, dacă beneficiază de o educație de calitate.

Concret, elevii care au obținut rezultate bune la teste care evaluează abilitatea de a înțelege un text scris la evaluările internaționale (ex. PISA) au performat nu din cauză că au fost ”deștepți”. Au făcut-o din cauză că au fost educați. Rezultatele bune se obțin la confluența mai multor factori, cum ar fi prezența la școală, dezvoltarea abilităților lingvistice (vocabular, sau înțelegerea mesajelor orale) sau mediul socio-economic favorabil (ex. educația părinților).

Iar elevii care încă se chinuie să silabisească unele cuvinte chiar și în gimnaziu nu o fac din cauză că nu sunt suficient de inteligenți. Această performanță slabă este mult mai probabil explicată de un deficit de procesare fonologică (asociat probabil cu limbajul precar folosit în mediul de acasă), o instruire nediferențiată, lipsa de teste adecvate care să diagnosticheze diferențial și timpuriu nevoile lor educaționale sau lipsa de resurse și programe eficiente de intervenție remedială implementate la o vârstă fragedă.

Un alt mit care se strecoară cu ușurință în sistemul nostru de valori și convingeri este ideea că rezultatele la aceste tipuri de teste de inteligență sunt foarte clare. Credem cu ușurință că aceste teste măsoară obiectiv abilitățile cognitive ale elevilor și elimină probabilitatea ca performanțele lor să fie afectate de mediul socio-economic din care provin. În anii ’90 (când am început să studiez psihologia) această perspectivă încă mai era susținută în comunitatea științifică internațională. Cu toate acestea, studii ulterioare au început să ridice semne de întrebare legate de valoarea de adevăr a acestei idei. De exemplu, unele cercetări au arătat că performanța copiilor la aceste teste poate fi influențată de sărăcie. Un studiu de referință pe această temă publicat în Science a investigat această relație pe mai multe eșantioane din SUA și India (Mani et al., 2013). Rezultatele acestui studiu au sugerat că elevii proveniți dintr-un mediu sărac vor avea o performanță mai scăzută la teste de genul Raven din cauză că sărăcia consumă mai multe resurse cognitive. Alte studii ar sugera că performanța la aceste teste este afectată de nivelul de educație. O meta-analiză efectuată pe peste 600.000 de participanți arată că educația pare a fi una dintre cele mai robuste metode de a crește coeficientul de inteligență (Ritchie & Tucker-Drob, 2018). În această situație, ne ridicăm întrebarea în ce măsură testele de inteligență nu ar fi un indicator al nivelului de educație al părinților. În fine, condițiile de locuit ar putea explica la rândul lor performanța copiilor la aceste teste de inteligență, având în vedere că există studii care arată că elevii care trăiesc în case supraaglomerate beneficiază de mai puțină stimulare cognitivă (Ferguson et al., 2013).

Pentru a testa măsura în care acești trei factori explică performanța elevilor la testele de inteligență, am aplicat Matricile Progresive Raven la 500 de elevi de clasa 1 din România și am analizat relația acestora cu mediul socio-economic din care provin (măsurat prin educația părinților, venitul familiei și condițiile de locuit). Rezultatele ne-au arătat că cei trei indicatori au o putere predictivă foarte diferită (Dolean & Călugăr, 2020).

Educația părinților a explicat 25% din varianța în performanța elevilor la testul de inteligență, iar condițiile de locuit au explicat încă un procent adițional. Diferența dintre valoarea predictivă a educației părinților și a condițiilor de locuit a fost semnificativă statistic. În schimb, venitul familiei nu a avut o valoare predictivă semnificativă.

Cum interpretăm aceste date?

În primul rând, ele ne arată că aceste teste de inteligență nu sunt atât de imune la influențele socio-economice pe cât se credea inițial. Ele nu măsoară doar inteligența copiilor, ci un procent însemnat din performanța la aceste teste este explicat de educația părinților. Ele sugerează părinților că o metodă bună de a crește inteligența copiilor este implicarea lor activă (a părinților) în activități și cursuri educative relevante pe tot parcursul vieții.

În al doilea rând, rezultatele cercetărilor noastre ne arată că pentru elevii care provin din medii defavorizate (mai ales elevii Romi) care sunt evaluați cu asemenea teste, probabilitatea este foarte mare să fie identificați ca elevi cu cerințe educative speciale și să fie plasați în școli speciale. Această practică a fost (și este?) o realitate frecvent întâlnită în majoritatea sistemelor educaționale din Europa de Est (nu doar în România) și a fost criticată de reprezentanți ai Uniunii Europene ca fiind discriminativă față de copiii proveniți din mediile defavorizate. Dar în anii ’90 nu existau aceste date, iar pedagogia și psihologia educațională românească nu avea tradiție în diagnosticarea diferențiată și evaluarea nevoilor educaționale ale elevilor. Acum, 20-30 de ani mai târziu, pedagogia și psihologia educațională din România în continuare nu are tradiție în evaluarea nevoilor educaționale ale elevilor din România, dar măcar avem câteva date științifice care ne ajută să interpretăm corect rezultatele unor teste. Stă în puterea noastră să decidem dacă vrem să ne formăm un sistem de valori și convingeri pe bază de date științifice (ex. toate articolele noastre sunt publicate Open Access, deci accesibile publicului larg) sau pe bază de opinii.

Să rezumăm:
  1. Evoluția școlară  a elevilor din România este prezisă de mai mulți factori, însă inteligența generală nu este un predictor atât de important pe cât se crede
  2. Factorii cei mai importanți care prezic evoluția școlară a elevilor sunt în mare parte susceptibili la efectele educației
  3. Diagnosticarea elevilor trebuie făcută cu o baterie variată de teste validate științific, iar interpretarea acestor teste e bine să fie făcută pe baza rezultatelor studiilor empirice longitudinale
  4. Nu venitul familiei, ci educația părinților are un rol important în performanța elevilor la testele de inteligență
Bibliografie

Dolean, D. D. & Călugar, A. (2020). How reliably can we measure a child’s true IQ? Socio-economic status can explain most of the inter-ethnic differences in general non-verbal abilities. Frontiers in Psychology, 07 August 2020, https://doi.org/10.3389/fpsyg.2020.02000

Dolean, D. D., Lervag, A., Visu-Petra, L., & Melby-Lervag, M. (in press). Language Skills, and Not Executive Functions, Predict the Development of Reading Comprehension of Early Readers: Evidence from an Orthographically Transparent Language. Forthcoming in Reading and Writing.

Dolean, D. D., Melby-Lervag, M., Tincas, I., Damsa, C., and Lervag, A. (2019). Achievement gap: socioeconomic status affects reading development beyond language and cognition in children facing poverty. Learning and Instruction 63:e0101218. doi: 10.1016/j.learninstruc.2019.101218

Ferguson, K. T., Cassells, R. C., MacAllister, J. W., and Evans, G. W. (2013). The physical environment and child development: an international review. Intern. J. Psychol. 48, 437–468. doi: 10.1080/00207594.2013.804190

Lervåg, A., Dolean, D. D., Tincas, I., and Melby- Lervåg, M. (2019). Socioeconomic background, nonverbal IQ and school absence affects the development of vocabulary and reading comprehension in children living in severe poverty. Developmental Science 22:12858. doi: 10.1111/desc.12858

Mani, A., Mullainathan, S., Shafir, E., and Zhao, J. (2013). Poverty impedes cognitive function. Science 341, 976–980. doi: 10.1126/science.1238041

Ritchie, S. J., and Tucker-Drob, E. M. (2018). How much does education improve intelligence? A meta-analysis. Psychological Science 29, 1358–1369. doi: 10.1177/ 0956797618774253

Despre autor:

Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiența de peste 20 de ani ca profesor de învățamânt primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiior din România, finanțat prin mecanismul EEA Grants. Cercetările sale din domeniul științelor educației și al psihologiei sunt publicate în jurnale științifice cu impact internațional semnificativ precum Learning and InstructionDevelopmental ScienceLanguage Teaching Research, Reading and Writing, Frontiers in Psychology, System, European Early Childhood Education Research Journal sau Psychology of Music. Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în cadrul conferințelor organizate de American Psychological AssociationAmerican Educational Research AssociationAssociation for Psychological ScienceSociety for Scientific Studies of ReadingCouncil of Exceptional Children, United Kingdom Literacy Association sau European Association of Research in Learning and Instruction.

Foto: © Skypixel – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Ce date științifice avem despre efectul absenteismului școlar asupra alfabetizării copiilor din România? – cercetătorul Dacian Dolean
Despre relația dintre negaționism și inteligența scazută – cercetătorul Dacian Dolean
Ce pot face părinții cu copiii care stau acasă în era distanțării sociale? – cercetătorul Dacian Dolean
Care este ritmul de dezvoltare a alfabetizării copiilor din învățământul primar în timpul vacanței, comparativ cu timpul pe care și-l petrec la școală? Ce pot face părinții în zilele acestea să își ajute copiii?
De ce e atât de greu pentru unii să se comporte responsabil în timpul epidemiei COVID-19? Despre lipsa de educație, efectul Dunning-Kruger și disonanța cognitivă – cercetătorul Dacian Dolean
Evaluarea formativă într-o Românie utopică. Care ar trebui sa fie rolul Evaluărilor Naționale? – cercetătorul Dacian Dolean
Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a “au fost făcute de nespecialiști în evaluare educațională”. Nu ai nevoie de inspectorate să-ți facă propuneri de îmbunătățire a performanțelor elevilor – analiza cercetătorului Dacian Dolean
Oare lipsa pregătirii adecvate a unor profesori este cea mai mare problemă a învățământului românesc? – analiza cercetătorului Dacian Dolean
Analfabetismul funcțional pe înțelesul tuturor – explicat de cercetătorul Dacian Dolean
Avantajele elevilor români pe care școala le anulează: Mituri legate de interpretarea datelor PISA, analizate de cercetătorul Dacian Dolean
Premieră pentru cercetarea românească: Rolul școlii, al mediului de acasă și al inteligenței în dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, studiate în două cercetări publicate în jurnale internaționale
Temele pentru acasă – Cât de mult este prea mult? Primul studiu experimental implementat în România validează regula “10 minute pe nivel școlar”

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Fotografia momentului în pandemia de coronavirus: Aproape un miliard de oameni sunt izolați în case în întreaga lume / Numărul îmbolnăvirilor la nivel global se apropie de 300.000 și peste 12.000 de persoane au fost ucise de noul virus

Aproape un miliard de oameni sunt supuși unor măsuri de izolare în case în întreaga lume, în timp ce numărul îmbolnăvirilor la nivel global se apropie de 300.000 și peste…
Vezi articolul