Ce date științifice avem despre efectul absenteismului școlar asupra alfabetizării copiilor din România? – cercetătorul Dacian Dolean

2.031 de vizualizări
Foto: Pexels.com

Analiză semnată de Dacian Dolean, psiholog educațional specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare în domeniul psihologiei educaționale. Analiza trimisă Edupedu.ro:

Având în vedere discuțiile din spațiul public referitoare la măsura în care este justificată decizia de a limita prezența copiilor la școală, cred este util să clarific rezultatele unuia dintre studiile noastre.

Când am urmărit longitudinal dezvoltarea abilităților copiilor de înțelegere a unui text citit din clasa 1 până  la finalul clasei a 3-a, ne-am uitat la mai mulți predictori (factori care ar putea explica această dezvoltare).

Unul dintre acești predictori a fost abilitatea copiilor de a înțelege un text citit la finalul clasei 1. În mod tradițional, performanța ulterioară a copiilor la un anumit test (ex. de citire) este foarte bine prezisă de performanța lor anterioară.

Un alt factor a fost inteligența generală, non-verbală. Este plauzibil să credem că înțelegerea unui text depinde de inteligența copiilor.

Un predictor tipic al înțelegerii textului citit este vocabularul copiilor la începutul școlarizării, așa că am inclus și rezultatele acestui test în ecuația noastră.

Apoi, ne-am uitat la statutul socio-economic, un predictor compus din mai mulți factori, respectiv educația părinților, venitul familiei, încadrarea în muncă și condițiile de locuit.

În final, ne-am uitat la efectul școlarizării, măsurat prin absenteismul școlar. Aici am numărat absențele zilnice ale elevilor, din clasa 1 până la finalul clasei a 3-a.

Mai jos am reprezentat simplificat rezultatele obținute. Cu linie punctată am reprezentat efectele care nu sunt semnificative statistic, iar linia solidă arată efectele semnificative.

După cum se poate vedea, atunci când am inclus în aceeași ecuație toți acești factori, în mod surprinzător, abilitățile anterioare ale copiilor de a înțelege un text citit nu au mai fost semnificative din punct de vedere statistic. Același rezultate le-am obținut și în cazul inteligenței generale. Deci, nu “cei 7 ani de acasă”/performanța anterioară sau “cât îl duce capul pe copil” au fost predictorii cei mai importanți.

În schimb, școlarizarea copiilor, vocabularul măsurat în clasa 1 și statutul socio-economic al părinților au avut un efect semnificativ. E important să se înțeleagă că nici măcar nu am luat în considerare eficiența profesorilor, ci doar prezența fizică a copiilor la școală – iar acest efect a fost foarte evident. Acest lucru înseamnă că pentru copiii din comunitățile dezavantajate, al căror vocabular este scăzut (care este corelat puternic cu statutul socio-economic) și care mai și absentează de la școală, combinația dintre cei trei factori este devastatoare. Aceasta cu atât mai mult cu cât aceeași analiză ne-a arătat că dezvoltarea vocabularului este puternic dependentă de școlarizare (efectul frecvenței scolare a fost mai mare decât efectul celor “7 ani de acasă” măsurat la începutul clasei 1). Pentru acești copii, prezența la școală este absolut crucială.

Ideal, aceste tipuri de studii (extrem de rare în România) ar fi înțelese de către cei care iau decizia de a închide școlile din comunitățile dezavantajate, în special cele care au un risc scăzut de transmitere a COVID-19.

Bibliografie:

Lervåg, A., Dolean, D. Tincas, I. & Melby- Lervåg, M. (2019). Socioeconomic background, nonverbal IQ and school absence affects the development of vocabulary and reading comprehension in children living in severe poverty. Developmental Science, 22(5), Article e12858. doi:10.1111/desc.12858

Despre autor:

Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiența de peste 20 de ani ca profesor de învățamânt primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiior din România, finanțat prin mecanismul EEA Grants. Cercetările sale din domeniul științelor educației și al psihologiei sunt publicate în jurnale științifice cu impact internațional semnificativ precum Learning and InstructionDevelopmental ScienceLanguage Teaching Research, Reading and Writing, Frontiers in Psychology, System, European Early Childhood Education Research Journal sau Psychology of Music. Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în cadrul conferințelor organizate de American Psychological AssociationAmerican Educational Research AssociationAssociation for Psychological ScienceSociety for Scientific Studies of ReadingCouncil of Exceptional Children, United Kingdom Literacy Association sau European Association of Research in Learning and Instruction.


1 comentariu
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Prioritățile europene în educație, pentru următorul deceniu: digitalul, tranziția verde, recuperarea post-pandemie – oficiali ai Comisiei și ai Parlamentului European, la Summitul Educației

Transformarea digitală și tranziția verde au fost principalii piloni ai descrierilor oferite de reprezentanții forurilor europene pentru schimbările prin care va trece educația pe continent în următorul deceniu, conform prezentărilor…
Vezi articolul

Surprizele absolvenților la început de carieră: Poți fi mulțumit de muncă, dar nu de venituri / Angajatorii vor lucruri “ciudate”/ Probleme când te angajezi într-un domeniu fără legătură cu propria pregătire – studiul-pilot european Eurograduate

Cât de afectat este un absolvent care se angajează într-un loc de muncă fără legătură cu domeniul său de pregătire? Ce șanse sunt să se întâmple acest lucru pentru tineri…
Vezi articolul

Daniel David: Cercetarea nu poate fi o anexă a digitalizării. Este important ca la educație reforma să înceapă cu învățământul superior, care formează inclusiv profesorii din preuniversitar, altfel tratăm efectul nu cauza

Motorul modernizării României “a fost spart de negocierile și contextul politic în două ‘motorașe’ mai firave”, prin despărțirea în ministere distincte a Educației și a Cercetării, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai…
Vezi articolul

Cum arată orarul unui elev de liceu din Suedia. Programul poate fi și până la ora 17, de la 8, iar elevii au ore de lucru în grup alături de colegi, la învățat, teme și proiecte / Există și pauză de masă cu mâncare asigurată în școli

Elevii de liceu din Suedia au între 30 și 36 de ore pe săptămână, în funcție de profil și de anul de studiu în care sunt, după cum explică pentru…
Vezi articolul

Clasamentele Times Higher Education după domenii de studiu: Câteva universități românești au apariții în jumătatea inferioară a primelor patru categorii anunțate / Babeș-Bolyai – cele mai bune rezultate

Universitățile din România au din nou rezultate modeste în primele clasamente de anul acesta ale instituțiilor de învățământ superior din lume, după domenii de studiu, date publicității săptămâna trecută de…
Vezi articolul