Ce date științifice avem despre efectul absenteismului școlar asupra alfabetizării copiilor din România? – cercetătorul Dacian Dolean

2.028 de vizualizări
Foto: Pexels.com

Analiză semnată de Dacian Dolean, psiholog educațional specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare în domeniul psihologiei educaționale. Analiza trimisă Edupedu.ro:

Având în vedere discuțiile din spațiul public referitoare la măsura în care este justificată decizia de a limita prezența copiilor la școală, cred este util să clarific rezultatele unuia dintre studiile noastre.

Când am urmărit longitudinal dezvoltarea abilităților copiilor de înțelegere a unui text citit din clasa 1 până  la finalul clasei a 3-a, ne-am uitat la mai mulți predictori (factori care ar putea explica această dezvoltare).

Unul dintre acești predictori a fost abilitatea copiilor de a înțelege un text citit la finalul clasei 1. În mod tradițional, performanța ulterioară a copiilor la un anumit test (ex. de citire) este foarte bine prezisă de performanța lor anterioară.

Un alt factor a fost inteligența generală, non-verbală. Este plauzibil să credem că înțelegerea unui text depinde de inteligența copiilor.

Un predictor tipic al înțelegerii textului citit este vocabularul copiilor la începutul școlarizării, așa că am inclus și rezultatele acestui test în ecuația noastră.

Apoi, ne-am uitat la statutul socio-economic, un predictor compus din mai mulți factori, respectiv educația părinților, venitul familiei, încadrarea în muncă și condițiile de locuit.

În final, ne-am uitat la efectul școlarizării, măsurat prin absenteismul școlar. Aici am numărat absențele zilnice ale elevilor, din clasa 1 până la finalul clasei a 3-a.

Mai jos am reprezentat simplificat rezultatele obținute. Cu linie punctată am reprezentat efectele care nu sunt semnificative statistic, iar linia solidă arată efectele semnificative.

După cum se poate vedea, atunci când am inclus în aceeași ecuație toți acești factori, în mod surprinzător, abilitățile anterioare ale copiilor de a înțelege un text citit nu au mai fost semnificative din punct de vedere statistic. Același rezultate le-am obținut și în cazul inteligenței generale. Deci, nu “cei 7 ani de acasă”/performanța anterioară sau “cât îl duce capul pe copil” au fost predictorii cei mai importanți.

În schimb, școlarizarea copiilor, vocabularul măsurat în clasa 1 și statutul socio-economic al părinților au avut un efect semnificativ. E important să se înțeleagă că nici măcar nu am luat în considerare eficiența profesorilor, ci doar prezența fizică a copiilor la școală – iar acest efect a fost foarte evident. Acest lucru înseamnă că pentru copiii din comunitățile dezavantajate, al căror vocabular este scăzut (care este corelat puternic cu statutul socio-economic) și care mai și absentează de la școală, combinația dintre cei trei factori este devastatoare. Aceasta cu atât mai mult cu cât aceeași analiză ne-a arătat că dezvoltarea vocabularului este puternic dependentă de școlarizare (efectul frecvenței scolare a fost mai mare decât efectul celor “7 ani de acasă” măsurat la începutul clasei 1). Pentru acești copii, prezența la școală este absolut crucială.

Ideal, aceste tipuri de studii (extrem de rare în România) ar fi înțelese de către cei care iau decizia de a închide școlile din comunitățile dezavantajate, în special cele care au un risc scăzut de transmitere a COVID-19.

Bibliografie:

Lervåg, A., Dolean, D. Tincas, I. & Melby- Lervåg, M. (2019). Socioeconomic background, nonverbal IQ and school absence affects the development of vocabulary and reading comprehension in children living in severe poverty. Developmental Science, 22(5), Article e12858. doi:10.1111/desc.12858

Despre autor:

Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiența de peste 20 de ani ca profesor de învățamânt primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiior din România, finanțat prin mecanismul EEA Grants. Cercetările sale din domeniul științelor educației și al psihologiei sunt publicate în jurnale științifice cu impact internațional semnificativ precum Learning and InstructionDevelopmental ScienceLanguage Teaching Research, Reading and Writing, Frontiers in Psychology, System, European Early Childhood Education Research Journal sau Psychology of Music. Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în cadrul conferințelor organizate de American Psychological AssociationAmerican Educational Research AssociationAssociation for Psychological ScienceSociety for Scientific Studies of ReadingCouncil of Exceptional Children, United Kingdom Literacy Association sau European Association of Research in Learning and Instruction.


1 comentariu
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David: Cercetarea nu poate fi o anexă a digitalizării. Este important ca la educație reforma să înceapă cu învățământul superior, care formează inclusiv profesorii din preuniversitar, altfel tratăm efectul nu cauza

Motorul modernizării României “a fost spart de negocierile și contextul politic în două ‘motorașe’ mai firave”, prin despărțirea în ministere distincte a Educației și a Cercetării, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai…
Vezi articolul

“Ministerul Educației nu este instanță judecătorească. Trăim într-un stat de drept” – Mircea Dumitru, vicepreședinte CNATDCU, după ce retragerea titlului de doctor al procurorului Olaru a fost stopată de Direcția juridică

“Ministerul Educației nu este instanță judecătorească. Trăim într-un stat de drept. Direcția juridică a Ministerului Educației nu se poate substitui unei instanțe judecătorești”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul ministru Mircea…
Vezi articolul

Teoriile conspirației sunt alimentate de ”Paradoxul succesului” și de modelul militarizat-autoritar de comunicare în pandemie. INTERVIU cu sociologul Dan Petre

Sociologul Dan Petre, specialist în ştiinţele comunicării și conferenţiar universitar, spune că polarizarea extremă a societății românești, dar și ”paradoxul succesului” gestionării pandemiei de coronavirus au contribuit la răspândirea teoriilor…
Vezi articolul

Lista celor 36 de școli și grădinițe din București care sunt în scenariul roșu și unde peste 23 de mii de elevi fac școală online. Dintre ei, 470 nu au dispozitive pentru lecții pe net, iar 10 mii fac orele doar pe telefoane

În cele 36 de școli și grădinițe din București aflate în scenariul 3, roșu, erau peste 23.271 de elevi înregistrați în luna mai 2020, potrivit datelor de la Ministerul Educației.…
Vezi articolul