Bătălia climatică: argumente științifice versus aspecte emoționale – Mihai Dima

Cu câteva zile în urmă, pe 11 Septembrie, în cadrul sumitului pentru acțiune climatică din cadrul Organizației Națiunilor Unite, Greta Thunberg a criticat atitudinea liderilor mondiali față de pericolul pe care îl reprezintă schimbările climatice pentru societatea umană. Discursul adolescentei (accesibil aici) de 16 ani a generat o serie de reacții diverse, printre care și cea a președintelui Trump. Merită analizate în mod comparativ cele două luări de poziție, pentru că ele sintetizează esența bătăliei legate de problematica schimbărilor climatice.

Las deoparte componenta emoțională și formulările care pot părea exagerate pentru o persoană neimplicată în problematica schimbărilor climatice, acestea putând fi atribuite vârstei fragede, tăriei convingerilor și determinării Gretei Thunberg.

În schimb, ne concentrăm pe argumentele pe care discursul acesteia le include, dintre care două sunt esențiale.

  1. Datorită responsabilității pe care o poartă față de cei pe care îi reprezintă, politicienii nu numai că nu au voie să ignore datele furnizate de cercetători, ci trebuie să-și fundamenteze deciziile pe acestea. Orice altă opțiune reprezintă, de fapt, o desconsiderare a celor pe care îi reprezintă.

Rezultatele investigațiilor științifice legate de schimbările climatice sunt sintetizate și comunicate politicienilor și publicului larg de către membrii IPCC (International Panel for Climate Change – Comitetul Internațional pentru Schimbări Climatice). Acest organism internațional are în componență cercetători din toată lumea și face publice rapoarte referitoare la starea sistemului climatic și la proiecțiile climatice pentru viitor, acestea sintetizând rezultatele actualizate ale cercetărilor din acest domeniu. În esență, IPCC reprezintă vocea comunității științifice.

Orice politician responsabil, care acționează în interesul cetățenilor pe care îi reprezintă, trebuie să-și fundamenteze și să-și formuleze deciziile pe baza datelor care descriu problema ce trebuie soluționată („evidence based decision”) și în acord cu nivelul cunoașterii științifice din acel moment. În context climatic, acest lucru implică faptul că politicienii trebuie să ia serios în considerare datele furnizate de rapoartele IPCC și să acționeze în consecință. A ignora rapoartele științifice reprezintă fie o dovadă de iresponsabilitate, fie de rea intenție.

  • 2. Conform unui raport IPCC publicat în anul 2018, dacă în următorii 10 ani înjumătățim cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră, atunci există 50% șanse ca încălzirea globală să nu depășească pragul critic de 1.5 grade C (raportat la temperatura medie globală din perioada pre-industrială), peste care sunt declanșate procese ireversibile care nu pot fi controlate de societatea umană.

Altfel spus, dacă nu se acționează concertat, la nivel global, imediat, există 50% șanse ca în viitorul apropiat să avem de-a face cu un impact climatic deosebit de sever asupra societății umane.

Nu există dubiu, schimbările climatice au început să se manifeste și afectează deja în sens negativ viața a milioane de oameni. Acest lucru este indicat în mod clar de datele climatice (IPCC 2013), însă este reflectat și de percepția majorității locuitorilor Terrei (Howe et al. 2012). Fără îndoială, perpetuarea ritmului crescător al emisiilor de gaze cu efect de seră va acentua impactul negativ asupra societății în următorii ani.

Să presupunem că ar exista doar 10% șanse ca doar o parte dintre cetățenii pe care un politician îi reprezintă să fie sever afectați de schimbările climatice (distrugeri de locuințe, pierderi de vieți omenești, limitare a resurselor de apă și hrană, distrugere a infrastructurii). Chiar și într-un astfel de scenariu hiper-optimist, orice politician are obligația să ia măsuri care să limiteze consecințele și să protejeze cetățenii. În fapt, situația este mult mai gravă. Conform oamenilor de știință, există 50% șanse să avem de-a face cu un impact climatic negativ deosebit de amplu, chiar și dacă se iau măsuri semnificative, imediat.

Astfel, în sinteză, Greta Thunberg a subliniat obligația politicienilor de a lua în serios avertismentele oamenilor de știință și de a acționa imediat pentru limitarea și combaterea efectelor schimbărilor climatice asupra societății.

Reacția președintelui Trump la discursul adolescentei a fost:
  • Pare a fi o tânără foarte fericită care așteaptă cu nerăbdare un viitor luminos și minunat. Atât de frumos de văzut!

Astfel, în timp ce argumentele adolescentei sunt fundamentate științific, reacția președintelui Trump reprezintă o replică ironică la adresa Gretei Thunberg, legată de aspecte emoționale, care ignoră rezultatele oamenilor de știință.

În general, luările de poziție așa-numite „conservatoare”, care în cea mai mare parte sunt legate de grupuri de interese economice sau de altă natură, nu au fundament științific solid și se referă la aspecte irelevante într-o dezbatere serioasă pe problematica schimbărilor climatice, cum sunt cele referitoare la trăirile emoționale al unei adolescente.

Această diferență de conținut între cele două luări de poziție sintetizează esența polemicilor din societate legată de schimbările climatice:

  • argumente științifice
  • versus afirmații nerelevante din punct de vedere științific.

Merită amintit că bătălia climatică este tot mai disproporționată, comunitatea celor care contestă necesitatea adoptării de urgență de măsuri pentru combaterea shimbărilor climatice fiind tot mai restrânsă.

Dincolo de rapoartele IPCC, părerea emergentă în comunitatea științifică este că impactul schimbărilor climatice nu mai reprezintă un aspect legat de viitor, ci a devenit deja parte din viața noastră. Mai mult, pare tot mai probabil că impactul schimbărilor climatice va fi mai sever decât cel menționat, în mod precaut, în rapoartele IPCC. Nu mai este timp pentru ignoranță și iresponsabilitate. Trebuie acționat acum! Factura ignorării provocării climatice de către unii politicieni va implica un preț imens plătit de locuitorii planetei.

___

Bibliografie

IPCC report (2013) https://www.ipcc.ch/report/ar5/syr/

IPCC report (2018) https://www.ipcc.ch/sr15/

Howe, P.D., Markowitz, E. M., Lee, T. M., Ko, C.Y., Leiserowitz, A., 2012: Global perceptions of local temperature change, Nature Climate Change, 3, 352-356.

___

Despre Mihai Dima

Mihai Dima a absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București, Facultatea de Cibernetică de la ASE, iar în 2000 și-a dat doctoratul la Facultatea de Fizică. Are următoarele stagii de cercetare în străinătate: Institutul Max-Plank pentru Meteorologie, Hamburg, Germania (1997-2001 ), Universitatea din Bremen, Dep. Modelarea Geosystemului, Germania (2002-2004), Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine, Bremerhaven, Germania (2006-2010). În 2004 a primis Bursa Humboldt la Universitatea din Bremen și Alfred-Wegener Institut pentru Cercetări Polare și Marine, Bremerhaven, Germania, cu proiectul “Studiul variabilității climatice folosind date observaționale, înregistrări proxy și Modele de Circulație Generală”.

Predă la Facultatea de Fizică a Universității din București. Printre cursurile sale se numără Fizica Sistemului Climatic, Influențe antropice asupra climei și Analiza și Interpretarea Datelor Climatice. În 2016, a fost șeful Cercetării din România. CV-ul lui Mihai Dima și mai multe detalii aici

 

Total
63
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor care “au creat o lume reîncărcabilă”: John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion

Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe baza de litiu-ion, a anunțat în urmă cu câteva momente…
Vezi articolul

Povestea primirii Nobelului pentru Medicină, rostită de cercetătorii americani laureați ieri: Mi-o imaginez zâmbind de sus și spunând: ‘ți-am zis că-l vei avea…’ / Eram tineri când am făcut descoperirile

Cu puţin înainte de ora locală 5.00, cercetătorul american William Kaelin primea un apel telefonic cu prefix “european”, de unde avea să afle că a primit premiul Nobel pentru Medicină.…
Vezi articolul
Dragos Iliescu / Foto: Facebook

Psihologul Dragoș Iliescu, despre transformarea profesorilor în funcționari publici: Profesorii sunt supuși unor riscuri psihosociale masive. Dar noile generații au arme teribile pentru a lupta împotriva oricărui lucru care li se impune

“Profesorii sunt o categorie de angajați care este supusă unor riscuri psihosociale masive”, iar agresivitatea exprimată față de ei este doar cel mai vizibil risc cu care se confruntă, avertizează…
Vezi articolul