Anii școlari în Suedia și Franța: vacanțe de toamnă și vacanțe de sporturi de iarnă pentru toate clasele. În Suedia, medii școlare au doar elevii din ultimii ani de gimnaziu și liceu

13.075 de vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Elevii din Suedia au patru vacanțe școlare într-un an școlar, cinci cu vacanța de vară. În Franța, elevii au tot patru vacanțe care împart perioadele de cursuri și încă una, de vară. O elevă din Suedia și o elevă din Franța au vorbit pentru EduPedu.ro despre săptămânile lor de vacanță, semestre și medii, în contextul în care în România, zilele acestea, Ministerul Educației a prezentat cum se va modifica structura anului școlar începând cu cel 2022-2023.

Context: Calendarul anului școlar pe module, pentru anul 2022-2023, a fost anunțat de Ministrul Educației din România într-un briefing de presă de la Guvern. Trecerea de la semestre va fi făcută cu renunțarea la teze și cu un nou sistem de notare, diferit de cel actual. Acest sistem va fi anunțat ulterior prin schimbările pe care autoritățile le vor face în Regulamentul de Organizare și Funcționare al Unităților de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP). Metoda de evaluare susținută la nivel ministerial este evaluarea standardizată digitalizată.

În acest sens, Antonia, elevă în ultimul an de liceu în Suedia și Lucile, elevă în ultimul an de liceu din Franța, au explicat despre vacanțele lor: câte sunt, când sunt, despre cum se împarte la ele anul școlar, despre cum sunt mediile școlare în aceste două țări.

Suedia și Franța au mai multe zile de școală decât sunt în România. Dacă în Suedia sunt 178 de zile de școală, iar în Franța 162 (primar, gimnaziu) sau 180 (liceu), în România elevii au 172 de zile de cursuri. Asta se arăta într-un raport oficial al Eurydice din septembrie 2021, privind numărul de zile de școală din statele europene pe anul școlar în curs. Articolul complet se poate citi aici.

Cum este situația în Suedia – vacanțe, teze și medii

Școala începe în Suedia în luna august, la câteva zile diferență în funcție de regiune, potrivit declarațiilor elevei.

Prima vacanță vine în octombrie, o săptămână, fiind vacanța de toamnă. Următoarea vacanță este în decembrie-ianuarie și cuprinde sărbătorile de iarnă, cu o durată de două săptămâni. O altă vacanță este pentru sporturile de iarnă, spune Antonia, decalată pe regiuni, care durează câte o săptămână, în lunile februarie și martie. Vacanța de Paști este o săptămână și cuprinde zilele de Paște Catolic – Protestant.

În general, anul școlar se termină în prima săptămână de iunie în regiunea Göteborg. De atunci, începe vacanța de vară până în a doua săptămână de august (inclusiv). Anul școlar, apoi, se reia pe același model. Un exemplu pentru aceeași regiune suedeză: pe 17 august 2022 va începe anul școlar 2022-2023 care este planificat să se termine pe 9 iunie 2023.

Decalarea vacanțelor școlare pe regiuni, spune Antonia, este legată de turism și economie: astfel, se evită aglomerațiile în stațiuni, fluxul de turiști e constant câteva săptămâni, traficul rutier nu se aglomerează.

Cum se împarte anul școlar: există semestre (terms), “de toamnă” și “de primăvară”: autumn term și spring term. După vacanța de sărbători de iarnă (3 săptămâni), începe în Suedia al doilea semestru.

Eleva mai precizează și că, în afară de aceste vacanțe, mai sunt “numeroase zile libere”: adică zile naționale, sărbători specifice culturii suedeze, zile în care profesorii corectează pentru examene naționale ori zile în care cadrele didactice au cursuri. Elevii stau acasă în aceste zile.

Tezele – nu există lucrări ale căror note să aibă o pondere mai mare decât celelalte evaluări în calculul unei medii școlare. Evaluări naționale au loc semestrial / anual la suedeză, matematică, engleză, prin care profesorii verifică dacă nota acordată elevului e similară celei de la clasă. Notele în Suedia sunt litere, nu numere, iar literelor le corespund punctaje.

Doar în ultimul an de gimnaziu și în ultimul an de liceu se calculează punctaje similare unor medii din România. Acestea vin din adunarea punctelor corespunzătoare notelor-litere obținute la materii, împărțite la câte sunt.

  • Pentru ultimul an de gimnaziu, punctajul (mediile de la fiecare materie, adunate, formând o notă de câteva sute de puncte) contează la intrarea la liceu.
  • Pentru ultimul an de liceu, aceste punctaje contează la nota finală (Bacalaureat nu există în Suedia) luată în considerare la admiterea în facultăți, mai indică Antonia.
Cum este situația în Franța – vacanțe, teze și medii

În Franța, anul școlar începe în prima săptămână de septembrie, declară Lucile. Prima vacanță este de toamnă – are două săptămâni și este în legătură cu Sărbătoarea Tuturor Sfinților de pe 1 noiembrie, astfel cuprinsă la mijlocul acestor două săptămâni de vacanță.

Următoarea vacanță cuprinde sărbătorile de iarnă și are trei săptămâni. Vacanța de sporturi vine în februarie-martie și este decalată pe trei zone (A, B, C), legată de turism. Este de două săptămâni. Vacanța de primăvară are două săptămâni și este diferită tot în funcție de zonă. În prima săptămână din iulie se termină anul școlar și începe vacanța de vară.

Anul școlar francez 2021-2022 a început pe 2 septembrie 2021 și urmează să se termine pe 7 iulie 2022.

Schemă – vacanțele pe regiuni în Republică, pentru anul școlar curent:
Foto: service-public.fr

Mediile școlare – elevii francezi își calculează pe trimestre mediile școlare, folosind aceeași metodă ca în România. Trimestrele nu vin după fiecare vacanță școlară și nu sunt conforme. Nu există teze sau lucrări care să conteze mai mult la medie decât alte lucrări / evaluări. Accentul se pune în liceu pe anumite materii în cadrul susținerii examenului de Bacalaureat: pe larg, EduPedu.ro a scris aici despre liceul din Franța și orare în funcție de profil.

Oficialii francezi publică, de obicei, calendarele școlare pe câțiva ani, 3 sau 4, mai spune Lucile.

În România, în februarie anul acesta au avut loc discuții la nivel de minister despre o vacanță de iarnă, pentru sporturi, care să fie introdusă din anul școlar 2022-2023, în perioada de sfârșit de iarnă. Această propunere a fost atunci adusă în atenția publică de o petiție a unei asociații de transportatori – detalii, aici.

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
OFICIAL Calendarul anului școlar viitor, pe module, prezentat de ministrul Educației. Prima zi de școală este pe 5 septembrie 2022, iar în februarie 2023 elevii au o vacanță „mobilă”, de o săptămână, decisă de inspectoratele școlare
Noul calendar al anului școlar 2022-2023 nu va avea semnificativ mai multe zile de cursuri decât cel actual, așa cum dorea ministrul Cîmpeanu acum două luni
10 februarie 2022 – Vacanța din februarie: larg răspândită în Europa, în țări unde anul școlar începe în august sau în primele zile din septembrie și are o durată mai mare decât în România
Orarul unui elev de liceu din Franța. Sunt minimum 28 de ore și maximum 47, pe săptămână, cu tot cu masa de prânz
Cum arată orarul unui elev de liceu din Suedia. Programul poate fi și până la ora 17, de la 8, iar elevii au ore de lucru în grup alături de colegi, la învățat, teme și proiecte / Există și pauză de masă cu mâncare asigurată în școli

2 comments
  1. Căutați vă rog o hartă a Europei. Deschideți un manual de Geografie Fizică (eventual de liceu). Consultați evoluția temperaturilor de-a lungul unui an calendaristic, în nordul, centrul și respectiv sud-estul Europei.

    Căutați apoi un buget detaliat pentru capitolul Educație / învățământ / cercetare pentru cele trei țări menționate (Suedia, Franța, România). Ca să fie mai interesant, realizați un grafic pentru ultimii 20 de ani comparând procentul din bugetul de stat acordat educației în fiecare din aceste țări.

    Verificați ce legi există în domeniul educației în fiecare țară (din cele puse în discuție), când au fost adoptate, când (și de câte ori) au fost modificate.

    Asta pentru început. Și după ce lămurim aceste detalii absolut banale, putem începe să comparăm ce oferă statul (în sistemul public de învățământ) și ce așteaptă statul de la acest sistem. O seară bună.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
conducătorii de doctorate

Doctorate industriale și o posibilă “modificare structurală” a studiilor doctorale, cu accent pe angajarea studenților – printre recomandările incluse într-un raport de specialitate referitor la situația educației doctorale din România

O modificare structurală a studiilor doctorale, în care să aibă un loc central angajabilitatea studenților, dar și măsuri punctuale care au fost aduse în discuție în ultimii ani, precum cea…
Vezi articolul

Abandonul școlar a afectat mai mult fetele decât băieții în pandemie, mai ales în Europa Centrală și de Est / Impactul social și economic al Covid-19 asupra diferențelor de muncă, remunerație sau educație între femei și bărbați, analizat într-un prim studiu global

Abandonul școlar, pierderea locului de muncă, nevoia de a munci fără remunerație, precum și violența domestică sunt probleme care, în pandemia Covid-19, au afectat mai mult femeile decât bărbații, potrivit…
Vezi articolul

Peste 130 de mii de elevi navetiști lăsați fără bani de transport la școală pe o schemă paralelă cu Legea: „Aloo, domnișoară, ai cumva pregătire juridică? Vom vedea cine are dreptate” – răbufnea Cîmpeanu în 2021 spre o elevă care îi spunea că se va ajunge exact în situația din prezent

Fostul ministru al Educației lasă fără transport gratuit peste 130 de mii de elevi care fac naveta între localitatea de domiciliul și cea în care merg la școală. Deși Sorin…
Vezi articolul

Cauzele dezastrului de la vaccinare. Mircea Miclea: Nu pot să fie credibile niște autorități care spun să te vaccinezi, dar fac congrese cu 5.000 de oameni într-o sală, care se interesează mai degrabă de luptele interne dintr-un partid decât de interesele țării, mai degrabă de golf decât de sănătatea populației

Care sunt cauzele dezastrului numit vaccinare, în România? De ce doar 36,3% dintre români s-au vaccinat cu cel puțin o doză împotriva SARS-CoV-2, în vreme ce țări ca Portugalia sau…
Vezi articolul