Vacanța din februarie: larg răspândită în Europa, în țări unde anul școlar începe în august sau în primele zile din septembrie și are o durată mai mare decât în România

3.792 de vizualizări
Foto: © Nataliavo | Dreamstime.com
Cele mai multe dintre statele europene au vacanțe de iarnă în această perioadă a anului, așa cum ia în calcul ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru viitorul an școlar. Pe de altă parte, în acele state vacanța – cu o durată de la 2-3 zile la câteva săptămâni – este asociată cu o perioadă de sărbătoare specifică, din punct de vedere cultural, catolicilor și protestanților, iar aceleași țări, preponderent din nordul și vestul Europei, au o durată a anului școlar mai lungă decât a României și încep școala mai devreme decât o face România, chiar și în august în unele cazuri.

Context: 

  • Ministerul Educației ia în calcul posibilitatea ca vacanța din luna februarie să fie reintrodusă, începând cu anul școlar următor, potrivit unei declarații a ministrului Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, pentru educatieprivata.ro. El a făcut afirmațiile în contextul în care Asociația Transportatorilor pe Cablu din România a lansat luni o petiție, prin care solicită reintroducerea vacanței de iarnă în calendarul școlar. ”Solicităm Ministerului Educației și Cercetării ca în programa școlară 2022-2023 să reintroducă o vacanță de 2 săptămâni, împărțită pe regiuni, în perioada 1 februarie – 15 martie”, se anunță în petiția celor 60 de resorturi de ski și snowboard.
  • Miercuri seară, tot Sorin Cîmpeanu a readus în discuție ideea vacanței din februarie, precum și extinderea vacanței din octombrie așa încât să beneficieze de ea și elevii de gimnaziu și liceu. În același timp, a spus el, sunt discuții pentru extinderea anului școlar viitor, față de actualul an școlar, cu circa o săptămână la început (septembrie) și la final (iunie), în ideea de a se găsi un echilibru cu nevoia de a “nu mai fi pe ultimele locuri” în Europa, ca lungime a anului școlar.
  • Potrivit petiției menționate, “toate țările cu munți din Europa (Germania, Austria, Italia, Polonia, Slovacia, Elveția, Franța, Cehia șamd) au vacanțe de iarnă, în februarie de 2 săptămâni”. În document se reamintește că “sistemul educațional din România a fost implementat în ultimii 32 de ani în așa fel încât copii să beneficieze de o vacanță de iarnă. Excepție de la această regulă o fac doar 2 ani școlari 2019-2020 respectiv 2021-2022” – citește detaliat aici.

Discuțiile privind reintroducerea vacanței de iarnă au loc pe fondul mai larg al dezbaterilor privind durata anului școlar din România, care este unul dintre cei mai “scurți” ani din învățământul european. România a început actualul an școlar în top 4 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa, potrivit ultimului raport de profil al platformei Eurydice.

Țări din nordul, centrul, vestul și sudul continentului, predominant catolice sau protestante, prevăd în actualul an școlar perioade de la câteva zile la câteva săptămâni de vacanță, în perioada ianuarie-martie. În multe dintre aceste țări, vacanța este asociată cultural cu perioada de festivități specifice acelor culturi catolice și protestante, care se încheie în Miercurea Cenușii și continuă cu Postul Paștelui. Larga majoritate a datelor agregate de Eurydice trimit la această asociere în listarea perioadelor de vacanță, foarte puține țări menționând doar termenii de “vacanță de iarnă” sau “vacanță de iarnă-sporturi” pentru zilele libere ale elevilor, din perioada de final al iernii.

Edupedu.ro prezintă, mai jos, durata vacanței de iarnă (din ianuarie-martie) în țările europene unde există astfel de perioade, pe lângă vacanța de sărbători, în actualul an școlar.

De notat, pe de altă parte, că cele mai multe dintre țările luate în calcul mai jos, pe baza datelor rețelei Eurydice, încep anul școlar la 1 septembrie sau înainte și, cu excepția Maltei, toate au o durată a anului școlar mai mare decât a României, care a prevăzut doar 33-34 de săptămâni de școală în 2021-2022 (167 de zile în ciclul primar, 172 de zile la gimnaziu și liceu).

Astfel:

  • Cele mai multe țări – Belgia, Bosnia, Estonia, Franța, Lituania, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia – au început anul școlar la 1 septembrie. Toate au o durată a anului școlar mai mare decât a României (peste 167/172 de zile), iar cu excepția Estoniei, Franței și parțial a Lituaniei au o durată a anului școlar de peste 180 de zile (190 în cazul Norvegiei).
  • Țări precum Danemarca, Finlanda, Islanda, Liechtenstein, parțial Olanda, mare parte dintre landurile Germaniei, Norvegia, Suedia și Elveția au început anul școlar în august. Cu excepția Suediei, care are doar câteva zile în plus față de România, aceste țări au o durată a anului școlar considerabil mai mare, mergând până la 200 de zile în cazul Danemarcei. 
  • Croația, Irlanda, parțial Italia, parțial Olanda, toate cu o durată a anului școlar mai mare decât a României, au început anul cu cel puțin o săptămână înaintea școlilor românești. Iar Austria, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania și Turcia au început în săptămâna precedentă sau simultan cu România, având, la rândul lor, durate mai lungi ale anului școlar (până la 200 de zile în cazul Italiei).
  • Dintre țările care au prevăzute vacanță în această perioadă a anului, doar una – Malta – are o durată a anului școlar mai mică decât a României (165 de zile) și a început școala mai târziu – 29 septembrie, conform datelor agregate de Eurydice. 
Durata vacanțelor din ianuarie-martie în țările europene, în anul școlar 2021-2022, conform Eurydice:

Austria: 1 săptămână în februarie, în intervale diferite în funcție de regiuni

Belgia: 1 săptămână la începutul lunii martie

Bosnia: toată luna ianuarie sau primele trei săptămâni din ianuarie, în funcție de regiune

Croația: o săptămână în ultima parte a lunii februarie

Danemarca: o săptămână în luna februarie

Estonia: o săptămână la începutul lunii martie

Finlanda: o săptămână, stabilită la nivel local în februarie-martie

Franța: 2 săptămâni în februarie-martie, stabilite în funcție de regiune

Germania: cinci landuri nu au nicio vacanță în această perioadă, unul (Hamburg) are o singură zi, cele mai multe au 1-2 săptămâni de vacanță în ianuarie sau februarie

Islanda: 2 zile de vacanță în februarie

Irlanda: 2 zile în februarie

Italia: 1-9 zile în februarie-martie

Malta: 3 zile la sfârșit de februarie-început de martie

Liechtenstein: 1 săptămână la începutul lui martie

Lituania: o săptămână în februarie

Luxemburg: o săptămână în februarie

Muntenegru: 3 săptămâni în ianuarie

Olanda: o săptămână în februarie-martie, în funcție de regiune

Norvegia: 1 săptămână, aleasă la nivel local în februarie sau la începutul lui martie

Polonia: 2 săptămâni în ianuarie-februarie, în funcție de regiune

Portugalia: 3 zile – începutul lui martie

Serbia: 3 săptămâni în ianuarie

Slovacia: o săptămână în februarie-martie, în funcție de regiune

Slovenia: o săptămână în februarie

Spania: 1-3 zile, în funcție de regiune

Suedia: 1 săptămână în februarie sau martie, în funcție de regiune

Elveția: 1-2 săptămâni, în intervalul ianuarie-martie, în funcție de regiune

Turcia: 2 săptămâni (ianuarie-februarie)

Foto: © Nataliavo | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
BREAKING Sorin Cîmpeanu anunță că școala va putea începe pe 5 septembrie și se va putea încheia pe 16 iunie, în anul școlar 2022-2023, cu vacanțe pentru toți copiii în lunile octombrie și februarie / În 2023, vacanța de Paște va fi pe 7-18 aprilie
Structura anului școlar viitor ar putea reveni la trimestre, dă de înțeles ministrul Cîmpeanu, care anunță două vacanțe în plus față de anul acesta
România începe anul școlar în top 4 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa. Cât învață în 2021-2022 copiii din statele europene
Reintroducerea unei vacanțe școlare în luna februarie, luată în calcul pentru anul școlar următor, anunță ministrul Sorin Cîmpeanu, după solicitarea Asociației Transportatorilor pe Cablu

6 comments
  1. Serios? Grecia, Spania, Italia, Turcia au toate mai multe zile de şcoală decât noi. Ia compară clima lor cu a noastră să vezi.

  2. Cu mărirea salariilor ce se mai aude ca dacă ai nevoie de o consultație la un medic,acolo pe unde se duce domnul Johannes dacă are ceva,la cel mai jigarit e un tarif de 50-100 euro.Doar consultația.Nu mai zic ca acum cu covid ne plătim testele PCR din buzunar.
    Deci un doctor are doar consultația 50-100 euro și noi care modelam viitorul avem salariul nici cât câștigă intr-o săptămână un doctor doar din consultații,nu din altceva.
    E corect?
    Vreți sa măriți anul?Și mai bine!Iau și eu mai mulți bani ca și asa în vacante se micșorează.

  3. A comparat si numarul de ore dintr-un an scolar de la noi si din alte tari? Si numarul de ore necesar efectuarii temelor?
    Daca se prelungeste anul scolar trebuie neaparat micsorat numarul de ore pe saptamana!!!

  4. Comparatiile nu isi au rostul , incepe in august deaorece nu sunt 45 grade la umbra , noi avem altfel de clima nu se poate !

    1. Am mers anul trecut in vacanta la Rasnov pe data de 11 august. Zona de munte. Trecand pe langa o farmacie am vazut temperatura: 39 de grade. Si era o zona foarte umbroasa. Qed.

      1. A face asemenea propuneri este cinism curat. Cati parinti au bani pt.sporturi de iarna sa sa isi trimita copii in o tabara. Merg la tara, la bunici, la prieteni de familie, alte rude, sau un sf.de saptamana la munte ori la mare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Mircea Miclea, despre obezitatea informațională: Cum ne împinge un vechi mecanism al creierului să stăm cu orele pe internet “de-a moaca” și care este cheia de a rezolva problema

Creierul uman reacționează atunci când găsește o informație pe net – “recompensează” de fiecare dată mecanismul funcțional și vechi al curiozității prin dopamine, spune psihologul și profesorul universitar Mircea Miclea.…
Vezi articolul

Cei mai mulți profesori, directori de școli și părinți cred că școala lor poate face ce trebuie în pandemie, dar persistă “angoasa generală” / Nu e nevoie doar de măsuri sanitare, ci și de măsuri educaționale pentru ieșirea din criză – studiu

Un sfert dintre participanții la un studiu referitor la politicile educaționale în context pandemic, realizat când școala era pe punctul să înceapă, apreciau că școlile lor nu erau pregătite pentru…
Vezi articolul

Între roboți, inteligență artificială și blockchain, profesorul nu va fi desființat, ci rezistă în rol central – raportul OECD Digital Education Outlook 2021, despre tehnologiile inteligente care transformă școala

Tehnologiile blockchain, inteligența artificială, roboții ca instrumente folosite în educație nu mai sunt prognoze utopice sau distopice privind școala, ci lucruri reale, explorate sau aplicate deja în sistemele de educație…
Vezi articolul

Cel mult 22 de elevi în clasă pentru toți anii de școală, ore de gimnaziu organizate nu mai devreme de 9 dimineața, studierea istoriei tuturor marilor religii la ora de Religie, să se reanalizeze examenul la Colegiile naționale – propuneri ale Alianței “O voce pentru Educație”, de modificare a proiectului Legii învățământului preuniversitar

Numărul maxim de elevi într-o clasă ar trebui limitat la 22 și la nivel de gimnaziu și liceu, în loc de 26-28, cât prevede proiectul Legii învățământului preuniversitar, iar legea…
Vezi articolul