Cum arată orarul unui elev de liceu din Suedia. Programul poate fi și până la ora 17, de la 8, iar elevii au ore de lucru în grup alături de colegi, la învățat, teme și proiecte / Există și pauză de masă cu mâncare asigurată în școli

11.152 de vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Elevii de liceu din Suedia au între 30 și 36 de ore pe săptămână, în funcție de profil și de anul de studiu în care sunt, după cum explică pentru EduPedu.ro Antonia Duță, elevă româncă la liceu în orașul suedez Göteborg. Programul lor se completează și cu materii la alegere pentru a-și îndeplini un anumit număr de ore, ca să poată trece clasa, mai spune aceasta. Acest lucru face ca numărul de ore petrecut în școală de un licean suedez să ajungă la 36 de ore pe săptămână. În România, un licean are între 29 și 33 de ore pe săptămână.

Antonia Duță, elevă româncă în ultimul an de liceu în Göteborg, la profil de științe sociale, a explicat pentru EduPedu.ro, într-un interviu scurt, ce presupun orele de la școală și cum e structurat programul.

Demersul redacției vine în contextul în care dorim să aflăm ce orare au elevii de liceu din Europa, dar și pentru că în România au loc discuții despre planurile-cadru la liceu. Autoritățile din România au anunțat că în septembrie 2023 vor fi gata noile planuri-cadru de liceu, amânate din anul trecut. Planurile-cadru sunt documente oficiale în care se precizează numărul de ore pe săptămână și materiile studiate în școli și licee, la nivel național.

  • Am analizat orarele unor clase de liceu de la Göteborgs Högre Samskola, pentru profilurile științe ale naturii, științe sociale, dar și pentru o clasă de economic. Mai jos, orarele, numărul de ore pe săptămână și ce presupun ele.

Masa în școală este asigurată de guvernul suedez pentru învățământul obligatoriu, adică pentru elevi cu vârste între 6 și 16 ani (structura sistemului suedez de educație, mai jos), dar și liceele pot avea cantină și asigură în continuare masa. Dacă nu există cantină în școală, elevii pot primi carduri care le permit să ia mese la diverse restaurante sau localuri, spune eleva.

Pauzele sunt în jur de 10-15 sau 20 de minute, iar în pandemie au fost decalate pentru a limita interacțiunile între elevii din diferite clase, pe holuri sau la cantină. Mai există și pauze mai lungi în care elevii își fac teme sau învață, la alegere. Altfel, sunt și ore speciale de lucru în echipă în care învață și fac teme, într-o sală de clasă din școală la alegere, conform programului.

În fiecare an de liceu, pentru a trece anul, elevii pot și trebuie să își aleagă câteva materii, pe lângă cele obligatorii, din trunchiul comun, similare unor credite necesare promovării, mai spune Antonia. Ea și-a ales în acest an limba italiană, psihologia, dar și un curs de “cunoștințe organizaționale”. Elevii pot alege și mai multe materii decât le este necesar pentru obținerea diplomei, deoarece există posibilitatea să le aleagă pe cele cu note mai mari, în final, dacă de restul nu sunt mulțumiți, potrivit acesteia.

Orarul unui elev din al treilea an de liceu, profil de științe sociale:

În orar se observă că orele încep la 08:15 în fiecare zi. Marți și miercuri sunt notate 10:45 și respectiv 09:45 ca ore de început, dar Antonia spune că tot de la 08:15 vin la școală pentru a lucra la lucrarea de final de liceu alături de profesori. Această lucrare din al treilea an de liceu contează în evaluarea de la terminarea ciclului liceal. După ce termină lucrarea, cum este cazul elevei, de obicei în a doua parte a anului școlar, poate veni la școală de la 10:45 și 09:45.

Printre materii sunt engleză (cu roz, 2 ore), suedeză (albastru deschis, 3 ore), studii sociale (Samhallskunskap, cu turcoaz, 2 ore), “studii religioase” (Religionskunskap, cu turcoaz, 2 ore), 2 ore de geografie, 2 ore de sport, 2 de “cunoștințe organizaționale”, 2 de italiană, 1,5 de psihologie.

Marțea, de la 11:05 la 12:05, după Lunch, adică după ce iau masa, elevii au această oră liberă, o pauză mai lungă în care pot să rezolve teme sau să stea împreună, mai spune eleva. La fel și vineri, o oră și 20 de minute de la 11:00. Cu roz, mai sunt în orar, orele trecute “3BS Se SA-schema i Teams”. Acestea sunt ore de lucru în grupuri alături de colegii de clasă la teme, sau de învățat împreună, 3 ore pe săptămână.

În total, aproape 35 de ore la școală pe săptămână, cu cele 2 ore de limba italiană, 1,5 de psihologie și 2 de “cunoștințe organizaționale” pe care Antonia și le-a ales în acest an ca să își completeze numărul de ore.

Despre structura școlii în Suedia (exemplele de orare continuă mai jos)

Învățământul suedez începe de la 1 an, cu creșele și grădinițele aflate în coordonarea Ministerului Educației. Apoi la 6 ani urmează clasa pregătitoare, care face parte din învățământul primar. De la 7 la 13 ani este echivalentul învățământului primar de la noi (ISCED 1), iar echivalentul gimnaziului este între 13 și 16 ani, deci o perioadă de 3 ani.

Până aici partea aceasta de școlarizare se numește „educație primară”. Liceul începe de la clasa a X-a și durează 3 ani, până în clasa a 12-a, unde elevii termină la vârsta de 19 ani, potrivit structurii Educației din Suedia publicată și actualizată pe platforma europeană Eurydice. Ciclul liceal se finalizează cu o lucrare de specialitate și nu există examen final, ci se ține cont de mediile din cei trei ani de studiu.

Despre examenele de final de an, eleva a spus pentru EduPedu.ro acum un an că “Aici nu există bacalaureat sau examen final. Toată media se bazează pe notele finale ale tuturor cursurilor pe care le-ai studiat în cei 3 ani de liceu. Dacă mediile tale nu sunt destul de mari pentru a intra la universitatea dorită, atunci poți da un examen special care îți evaluează cunoștințele la matematică, engleză și suedeză. Îți poți mări media prin acest examen. 

La sfârșitul liceului fiecare elev face o lucrare finală, pe orice subiect ales, de minim 20 de pagini. Sunt anumite criterii care trebuie îndeplinite pentru această lucrare, în funcție de ce profil ai ales (socio-umanist, mate-info, științe ale naturii). Această lucrare poate fi aprobată sau nu, deci nu se notează într-o scală a notelor. De menționat că noi avem aici note de la A la F”.

Alte orare, mai jos:

Orarul unui elev din primul an de liceu, profil de științe ale naturii:

Orarul acestora începe la 08:15 dimineața și se termină luni și miercuri la ora 14:00. Pe săptămână, au în jur de 32 de ore, acest lucru și în funcție de grupa în care sunt, dar se mărește în funcție de ceea ce și-au ales să studieze suplimentar pentru a-și completa numărul de ore necesar trecerii, care variază.

Se observă 5 ore de matematică, 3 de lucru în grup, 2 de engleză, 2 de suedeză, 2 de sport, 2 de chimie, 2 de biologie. Există și pauze, cum este joia de la 11:05 la 11:50, mai lungi, de obicei după ce iau masa, când elevii pot sta împreună sau rezolvă teme, la alegere.

Orarul unui elev din primul an de liceu, profil de științe sociale:

Orarul acesta este similar celui de la științe ale naturii. Se remarcă orele de geografie (2), engleză (2), suedeză (2), istorie (2), științe sociale (Samhallskunskap în orar, cu albastru închis) (2), matematică (3), sport (2) pe săptămână.

Luni intră la 08:15, de la 11:50 la 12:10 servesc masa, iar apoi continuă cu orele până la 15:25, deci 7 ore de școală. Marți, însă, intră la 10:40 și ies la 17:15, adică 6 ore și jumătate de școală. Dar timpul nemarcat în orar de la 08:15 la 10:40 este timp în care elevii sunt la școală, ca să lucreze la teme sau alte proiecte.

În funcție de acest lucru, spre exemplu orele din ziua de marți sunt fie 6 ore, fie 9 ore. În total, 30-33 de ore pe săptămână dacă primele ore de marți și joi sunt petrecute la școală sau nu pentru teme/proiecte, în funcție de programul personal / decis la nivel de clasă.

Orarul unui elev din al doilea an de liceu, profil de științe ale naturii:

În orar sunt 3 ore de învățat la școală, 2 de matematică, 2 de biologie, 2 de engleză, 2 de suedeză, 1 de “studii religioase”, 1 de științe sociale, 2 de sport, 2,5 ore de fizică și 2 chimie. Per săptămână, sunt 35 de ore sau 36, dacă prima oră de marți este sau nu de școală.

Orarul unui elev din al doilea an de liceu, profil de științe sociale:

3 ore de matematică la anul al doilea de liceu, profil științe sociale, au elevii în orar. Apoi 3 ore de lucru în grup, 2 de suedeză, 2 de istorie, 2 de științe sociale, 1 de psihologie, 1 de filosofie, 2 de “științe ale naturii”. Cu roșu, “MOD Steg”, sunt ore de franceză sau spaniolă, după cum a ales elevul. De luni până vineri inclusiv, sunt 36 de ore și jumătate.

Orarul unui elev din al treilea an de liceu, profil de științe ale naturii:

Ore de matematică sunt 3, de engleză sunt 2, de fizică 2, de istorie 2, de suedeză 2, de sport 2, de “biotehnică” 2 ore. Ore de lucru în grup sunt 2 sau 3, una fiind în același timp cu o oră de psihologie de vineri, după cum a optat elevul.

Prânzul este de la 12:45 (luni), 11:40 (marți), 11:30 (miercuri), 11:50 (joi) sau 11:55 (vineri) și durează 20 de minute, potrivit schemei. În școală, într-o săptămână, sunt petrecute 34 de ore și jumătate de un elev din ultimul an de liceu din Göteborg la specializarea de științe ale naturii, cu o ușoară variație datorită ultimelor ore din zi care sunt după cum alege elevul.

Orarul unui elev din al treilea an de liceu, profil economic:

Sunt 2 ore de învățat în grupuri, 3 ore de engleză, 2 de istorie, 2 de matematică, 2 de “antreprenoriat și afaceri”, 2 de “leadership și organizație”, 2 de sport, 2 de “științe ale naturii”, 1 de psihologie, 1 de “studii religioase”. Marțea și joia sunt cele mai lungi zile de școală, cu program de la 08:15 la 17:15 și 16:10 respectiv.

Alături de altele care variază, sunt fracțiuni și specifice elevilor care și le-au ales, vin 35-36 de ore pe săptămână.

“Cu toate că temele din liceele suedeze nu sunt multe, dar sunt foarte antrenante pentru că trebuie să gândești și să analizezi mult, programul este obositor în general. De obicei, orarul se prelungește și până la ora 18:00 pentru elevii mari, iar eu mai ajung acasă și la 7 seara”, a mai spus Antonia Duță.

Câte ore pe săptămână au liceenii, elevii de gimnaziu și de primar din România

Actualele planuri-cadru aprobate de Ministerul Educației prevăd următorul număr de ore pe săptămână:

  • pentru clasa pregătitoare: 20 de ore pe săptămână, adică 4 ore pe zi (sursa)
  • pentru clasa I: 21 de ore pe săptămână, adică 4,2 ore pe zi, în medie
  • pentru gimnaziu: 34-36 de ore pe săptămână, adică 6,8 – 7,2 ore pe zi (sursa)
  • pentru liceu: 29-33 de ore pe săptămână, adică 5,8 – 6,6 ore pe zi (sursa)

Planul-cadru, generic, este documentul care conține numele materiilor pe care le studiază elevii în fiecare clasă, precum și numărul de ore care îi este repartizat fiecărei materii.

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Vezi și:
Școala începe săptămâna aceasta în Suedia / O elevă româncă la liceu în Göteborg: Vom merge fizic la școală, masca nu e obligatorie, dar ni se cere să o purtăm când lucrăm în grupuri. Ni se spune să avem grijă de noi și de sănătatea noastră mintală, e foarte important să ai echilibru ca elev
Școala în Suedia, din martie 2020 și până acum, explicată de o elevă din Göteborg: Sistemul online funcționează bine, dar cu toții suntem nerăbdători să ne întoarcem la școală deoarece vrem să ne revedem colegii

11 comentarii
  1. Curriculum suedez (in limba engleza): https://www.skolverket.se/publikationsserier/styrdokument/2018/curriculum-for-the-compulsory-school-preschool-class-and-school-age-educare-revised-2018?id=3984

    Suedia:
    Predarea matematicii ar trebui sa-i ajute pe elevi să-și dezvolte cunoștințele despre matematică și sa utilizeze matematica în viața de zi cu zi.

    Romania:
    Nici mai mult, nici mai putin: dezvoltarea abilității și dorinței elevilor de a utiliza moduri matematice de gândire logică și spațială.

    Te doare creieru’ ce dorinte au elevii astia in ziua de azi :)).

  2. Sper ca dl ministru nu-si va mai bate joc de copiii nostri! Scoala romaneasca e un stres si pentru copii si pentru parinti. Tot timpul se discuta despre profesori, despre cerintele si salariile lor. Din pacate, despre copii nu se discuta deloc. Nu-i intreaba nimeni cum se simt la scoala, daca le place, daca invata ceva util. M-am saturat de sistemul meditatiilor fara de care copiii nu se pot descurca, pentru ca profesorii nu fac nimic la scoala – normal ca nu fac daca nimeni nu-i verifica. Vin la scoala si ii terorizeaza pe copii cu cerintele lor absurde. S-a gandit oare dl ministru de cate ore pe zi ar avea nevoie copiii pentru a putea face TOATE TEMELE primite de copii la scoala?? Cu siguranta, 24 de ore nu ajung! Scoala romaneasca e un dezastru si ii impinge pe copii la depresie. Profesorii (in general, nu toti) se comporta ca niste stapani, iar copiii sunt sclavii lor. La scoli bune din capitala poti sa auzi expresia “o sa va rup pe genunchi”, spusa de profesori copiilor. Mi se pare inadmisibil. Materia este “umpluta” an de an cu multe informatii nefolositoare. Trebuie sa mai dispara din materii, iar cele care raman sa aiba informatiile “periate”, simplificate. Tot invatamantul se invarte in jurul profesorilor: nu putem usura viata copiilor, pentru ca nu le convine profesorilor. In afara orelor, copiii trebuie sa mearga la meditatii ca sa invete ce ar fi trebuit sa invete la scoala. Pana cand parintii vor trebui sa cotizeze mii de lei pe luna pe aceste meditatii (si pentru care nimeni nu plateste impozit)?

  3. Fac si eu o comparatie… copilul meu de clasa IX are 33 de ore pe saptamana si se vor mai adauga pana in clasa XII… are o singura pauza de 20 de minute la ora 10, restul pauzelor fiind de 10 min. Mananca sendvisurile in pauzele din prima parte a zilei, pentru ca sunt perisabile, iar in caldura din clasa atatea ore sigur nu se conserva…
    Mananca o masa calda la ora 16 cand ajunge acasa si apoi se apuca de teme…
    Nu mi-e clar din articol daca au teme pentru acasa la toate materiile….
    Iar daca al meu copil se mai inscrie la vreun proiect extra in scoala, mai ramane inca 2 ore peste program o data pe saptamana.
    Desi nu s-a inscris la religie… copilul este obligat sa stea cuminte in clasa, nu poate iesi sa manance, sa se relaxeze la biblioteca…
    Pare totusi ca in Ro se invata mai mult… ca durata
    Ii invidiez pentru masa calda… si pentru cele 2 ore de sport la liceu (la copilul meu e doar 1 ora pe saptamana)… si pentru ca atunci cand nu se inscriu la un curs(vezi religie la noi) nu sunt obligati sa participe totusi…

  4. ce fain!!! și navetiștii cum fac? sau ei nu fac ? (știți că la noi, jumătate din liceeni fac navetă)

    Așadar la noi, e INAPLICABIL măcar pentru asta!

  5. Deci sa inteleg ca doar in Romania la profilul “stiintele naturii” se fac SASE ORE DE MATEMATICA si doar DOUA ORE DE BIOLOGIE.
    Invatamantul nostru este o bataie de joc.

    1. Sau puteti avea surpriza sa studiati bilingv si sa faceti 4 ore engleza, 4 franceza si 3 spaniola si sa dati teza la romana, istorie, engleza si filosofie. Nu si la franceza. Cu 4(patru) ore de franceza, fix cat engleza si 2 de filosofie. Profil intensiv bilingv. Va mai mira ceva??

  6. nici o sansa sa avem noi asa ceva. Pai acolo se dau procente bune din PIB in educatie, nu firimiturile care ajung la noi in invatamant. Scolile sunt altfel gandite, au cantine, spatii de recreere, clase cu putini elevi, la noi nici sali de sport nu sunt in scoli mari! Noi inca suntem pe sistemul comunist, ii tinem 6-7 ore pe zi la scoala, uneori cu pauze de 5 minute intre ore!!! De unde randament? Copiii sunt ba obositi, ba plictisiti, ba au profesori nemotivati, ba unii care vor sa ii indoape cu informatii ca pe curcani! Un mare ESEC, asta avem!

  7. Deci cam ca la noi. Poate chiar mai putin la clasele terminale de gimnaziu. Si domnului Tampeanu tot i se pare putin si ca ar mai adauga. A luat din vacanta, a luat din concediu si acum vrea sa ne aduca si mai devreme la scoala. Sper ca dezbaterea publica a proiectului sa nu fie ca de obicei o facatura, iar sindicatele sa-si faca treaba pentru care le platim. Nu e normal sa ne anulam si vacanta de vara. Destul am pierdut in ianuarie. Eu personal am pierdut un avans de 800 de lei la o vacanta cu vouchere pentru ca am ramas fara vacanta de dupa Revelion. Trebuia sa merg cu familia la munte. Acum nu am nici vacanta de vara? Dupa ce fac spume la gura 20 de saptamani de scoala? Nu sunt un robot, nu sunt nici sclav pe plantatie, nu-mi raman zile de concediu, mi se incalca dreptul la repaus sistematic si Putin nici macar nu a declarat razboi. Mai e pana sa fie forta majora si sa ne cada bombe in cap. In orice firma, daca esti chemat din concediu ti se platesc daunele si compensatiile. Mie cine mi-a dat banii inapoi????

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Fraudele academice “se învață la liceu”: peste jumătate dintre liceenii participanți la un studiu spun că au luat informații de pe net fără să precizeze acest lucru – studiu al Universității din București / Profesorul Dumitru Sandu: Acolo unde profesorii sunt percepuți ca fiind toleranți, apare un fenomen de contagiune

Unul din trei liceeni bucureșteni participanți la un studiu al Universității din București spun că, pe parcursul anilor de liceu, au preluat uneori, frecvent sau foarte frecvent de pe internet…
Vezi articolul

ANALIZĂ Peste o treime din cazurile de coronavirus anunțate oficial nu sunt incluse în rata de infectare din județul Ilfov. Care este indicele, la mia de locuitori, din fiecare localitate și ce scenariu se aplică în fiecare școală

Pe 26 octombrie în județul Ilfov erau 1.441 de cazuri noi în ultimele 14 zile, potrivit datelor de la Grupul de Comunicare Strategică. Rata de infectare comunicată de aceeași instituție…
Vezi articolul

INTERVIU Fadia Saadah, director în cadrul Băncii Mondiale: Să se facă tot posibilul pentru deschiderea școlilor / Criza Covid-19 din educație ar putea crește cu până la 10% rata analfabetismului funcțional în rândul elevilor din România și să producă pierderi economice anuale de până la 1,4 miliarde de dolari

“Este important să se facă tot posibilul pentru deschiderea școlilor și pentru maximizarea șanselor de a le ține deschise pe viitor. Când sunt deschise, școlile trebuie să se asigure că…
Vezi articolul