Mircea Miclea: Creativitatea și inovația necesită proximitate. Numărul de idei pe care le produci crește dacă stai lângă celălalt, față în față, dacă vorbești cu el și ai discuții informale / Dacă ne atomizăm în continuare și fiecare stă doar cu dorințele lui, cu ce are el chef, se poate ajunge la tulburare mintală

6.810 vizualizări
Foto: captură – On Campus Podcast
„Trăim într-un mediu volatil, nu am putut prezice pandemia, nu am putut prezice războiul”, spune profesorul Mircea Miclea, în cadrul podcastului On Campus. Cum se pot adapta companiile, cum ne putem noi adapta la acest mediu în schimbare? Mircea Miclea, fost ministru al Educației și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, spune că „trebuie să începem să ne refacem coeziunile, acelea pe care le putem reface, cu niște prieteni foarte buni, cu vecinii, cu familia. Coeziunea îți reduce din vulnerabilitatea la factorii “adversivi”. Fiecare om are nevoie nu numai de identitate personală, ce vreau eu să fac, când am chef, avem nevoie de o identitate colectivă, pentru că ne oferă și stabilitate mintală, stabilitate pe care tu o poți apoi utiliza ca să îți vezi de mai bine de a te juca cu copilul tău, de a avea o relație bună cu iubita ta”.

Mircea Miclea vorbește și despre importanța interacțiunilor și riscurile izolării sociale: “Oamenii trebuie să se gândească ce li se va întâmpla, dacă vor continua să trăiască atomizati, izolați. Vor pierde o serie de competențe legate de comunicare socială, interacțiune, rezolvare de conflicte proximal, cum să rezolvi un conflict. Cineva poate să spună că nu ne interesează. Dar dacă ai un copil care are o astfel de problemă la școală, ce competență ai să îi dai un sfat, să îi spui cum să rezolve un conflict pe care îl are cu colegul de bancă, din moment ce tu habar nu ai?

Dacă continuăm să ne atomizăm și fiecare stă doar cu dorințele lui, cu ce are el chef, se poate ajunge la tulburare mintală. Am văzut în timpul pandemiei, cand a crescut rata de anxietate și depresie la copii cu 36 % – 42%, depinde de studii. Asta înseamnă atomizarea”. 

Mircea Miclea, principalele declarații din interviul acordat On Campus:

Despre adaptarea companiilor într-un mediu volatil, în contextul muncii hibride și al flexibilității: Viitorul este al firmelor care au un nucleu format din oamenii care sunt înalt creativ, purtătorii ADN-ului organizației

Mircea Miclea: Mediul în care trăim este din ce în ce mai volatil, nu am putut prezice pandemia, nu am putut prezice războiul, deci, predicțiile pe termen lung sunt imposibile sau sunt ca un fel de gambling, dăm cu banul și iese ceva. Ca să te adaptezi la acest mediu volatil, trebuie să faci două lucruri:

1. Să ai o periferie antreprenorială foarte flexibilă, pentru o serie de sarcini care nu necesită neapărat creativitate, dar care necesită eficiență, formată din oameni care sunt project based, oameni care lucrează la distanță, pe care o poți utiliza în funcție de cum evoluează mediul. 

2. Un nucleu foarte stabil pentru o firmă, care să asigure o anumită identitate a firmei, să mențină creativitatea firmei și pentru creativitate ai nevoie de proximitate, altfel, firma se pulverizează și pierdem tot.

Creativitatea și inovația necesită proximitate. Sunt multe studii care arată că crește numărul de idei pe care le produci, dacă stai lângă celălalt, față în față, dacă vorbești cu el și ai discuții informale. Va dau un exemplu de la congrese internaționale: cele mai multe idei care apoi se dovedesc inovative în cercetarea științifică sunt cele de pe coridoare și de la restaurante, nu cele din sala de conferințe. 

Ai nevoie de un grup de oameni care să facă același lucru, în același timp, să lucreze până la un anumit moment dat în timpul zilei, să ia prânzul împreună, pentru că aceste ritualuri comune cresc coeziunea grupului. De exemplu, o echipă într-un sport face același lucru, în același timp, coeziunea este mare. 

Viitorul este al firmelor care au un nucleu format din oamenii care sunt înalt creativ, purtătorii ADN-ului organizației, cei care știu cum e organizația, unde vrea ea să evolueze și o periferie foarte volatilă și antreprenorială formată din freelanceri pe diverse domenii.

Despre identitatea individuală și identitatea colectivă: Apartenența la grup este necesară pentru individ ca să devină mai stabil emoțional, să îi funcționeze mintea, să fie mai creativ

Mircea Miclea:  Fiecare om are nevoie nu numai de identitate personală, ce vreau eu să fac, avem nevoie de o identitate colectivă. Eu aparțin unui grup, fie că grupul se numește firma cutare, clubul de fani, țara cutare, clasa. Am trecut prin liceu, avem o identitate de generație, ne întâlnim la 10 ani, la 20 de ani, după 40 de ani. De ce? Pentru că au această identitate colectivă, pentru că au făcut același lucru, în același timp, 4 ani de zile.

Am nevoie de identități colective pentru că altfel devin extrem de pierdut în spațiu, de pierdut în viață, pentru că tot timpul identitatea individuală variază în funcție de dorințele mele. Apartenența la grup este necesară nu numai pentru organizația respectivă, să își păstreze identitatea, ci și pentru individ, ca să devină mai stabil emoțional, să îi funcționeze mintea, să fie mai creativ. 

Specia noastră este o specie colectivă, are nevoie de a se identifica cu colectivul din care face parte pentru a-și menține o anumită stabilitate. De-a lungul istoriei acest lucru e evident. Oamenii s-au identificat cu tribul lor, apoi cu națiunea lor, apoi cu familia lor. 

Dacă ne identificăm cu ideea că suntem români, suntem români și dacă suntem bolnavi și dacă suntem triști și dacă suntem veseli și dacă am avut un proiect de succes și dacă am avut un eșec.

Identitatea colectivă îți oferă și stabilitate mintală, stabilitate pe care tu o poți apoi utiliza ca să îți vezi mai bine de a te juca cu copilul tău, de a avea o relație bună cu iubita ta. 

Dacă continuăm să ne atomizam și fiecare stă doar cu dorințele lui, cu ce are el chef, se poate ajunge la tulburare mintală. Am văzut în timpul pandemiei, cand a crescut rata de anxietate și depresie la copii cu 36 % – 42%, depinde de studii. Asta înseamnă atomizarea. 

Sigur că este nevoie de o autonomie, dar în același timp este nevoie de identitate colectivă. Dacă noi stăm 20 de ani și nu ne identificăm cu o organizație, avem doar identități individuale, acestea sunt extrem de detrimentale pentru echilibrul nostru emoțional.

Proximitatea reduce semnificativ anxietatea. Si se vede acest lucru la EEG sau tomografie computerizată, simplul fapt că ții pe cineva de mână duce la o stare de relaxare. Nu e doar o senzație subiectivă, se poate măsura obiectiv. Un grup coeziv este mai rezilient decât o mulțime de indivizi necoezivi.

Despre importanța unui mediu structurat atât în companii, cât și viața de zi cu zi a copiilor și adulților: Dacă trăiești într-un mediu structurat, memoria, atenția și concentrarea sunt mai bune

Mircea Miclea: Apartenența la o organizație îți dă un mediu stabil, organizat. Sunt date foarte clare în neuroștiință care arată că unele dintre funcțiile așa-numite executive din cortexul prefrontal stâng, concentrarea atenției, memoria, capacitatea de planificare sunt foarte mult influențate de structura mediului. Dacă trăiești într-un mediu structurat, memoria, atenția și concentrarea sunt mai bune. Observi foarte bine asta la copii în pandemie. Mediul destructurat în care se sculau când doreau ei, mergeau la frigider de câte ori voiau ei până se ținea ora de Română a dus la scăderea performanțelor copiilor. 

Avem nevoie câteodată, ca să avem ordine în minte, de a trăi într-un mediu ordonat, de a avea o ordine a zilei: când ne sculăm, când mâncăm, când plecăm, când facem cutare sarcină. Având un mediu structurat, mintea noastră devine mai structurată, câteodată structura din interior este internalizarea structurii din afară. Sunt multe exemple care arată că dacă trăiești mai mulți ani într-un mediu nestructurat, la un moment dat capacitatea de a-ți planifica viața se reduce. 

Oamenii trebuie să se gândească ce li se va întâmpla dacă vor continua să trăiască atomizați. Se vor pierde o serie de competențe legate de comunicare socială, de interacțiune, de rezolvare de conflicte proximal, cum să rezolvi un conflict. Cineva poate să spună că nu ne interesează. Dar dacă ai un copil care are o astfel de problemă la școală, ce competență ai să îi dai un sfat, să îi spui cum să rezolve un conflict pe care îl are cu colegul de bancă, din moment ce tu habar nu ai?

Trebuie să începem să ne refacem coeziunile, acelea pe care le putem reface, cu niște prieteni foarte buni, cu vecinii, cu familia. Coeziunea îți reduce din vulnerabilitatea la factorii adversivi.

Despre cum percepe creierul schimbarea: Trăim o bucurie, dacă bucuria vine după o perioadă de tristețe. Dacă tot timpul e bucurie, bucurie, creierul nu o mai percepe

Mircea Miclea: O schimbare este mult mai importantă pentru comportamentul meu. Dacă mediul este același, nu trebuie să fac altceva decât ce am făcut ieri. Creierul este în așa fel făcut încât să perceapă diferențele. Trăim o bucurie, dacă bucuria vine după o perioadă de tristețe. Dacă tot timpul e bucurie, bucurie, creierul nu o mai percepe, nu o mai trăiește ca atare, experiența aceasta nu mai există. Dacă ne vom teleporta acum în paradis, ne vom bucura foarte tare, dar, după o vreme, vă garantez că nu o să mai avem niciun fel de bucurie”.


11 comments
  1. Ce contributie sa aduci, nu “sa faci” – daca tot suntem atat de exigenti la utilizarea limbii romane. Exprimarea utilizeaza un englezism (mici mie nu imi plac) peste care ati putea trece. Pandemia nu “a fost prezisa”, a existat un avertisment ca ar putea sa apara. Singurii care au luat avertismentul in serios au fost suedezii, in rest s-a vazut, incompetenta si prostie… Despre prezicerea razboiului din Ucraina, sa fim seriosi.

  2. Interesant. Are aproape dreptate; cu mici corectii stie ce spune. Totusi la cariera pe care o are in spate ca cercetator, profesor si chiar practica, aplicata ca antreprenor, te-ai fi asteptat sa ai dreptate 100%. Si totusi nu are. Nu voi face analiza pe text, dar i-ar trimite pe toti cei interesati sa citeasca Nassim Nicholas Taleb – ‘Cand pielea ta e in joc’. In mod surprinzator, Taleb in aceasta carte suprinde in 400 de pagini mult mai in detaliu si mai clar explicat tot ce e rezumat de dl Mircea Miclea. Nu mi-as fi imaginat ca Taleb care vine din privat, industria financiara, poate sa scrie atat de bine documentat si cursiv pe teme de structura a societatii, hazard, principii si multa istorie si filozofie si antica si moderna. Este de-a dreptul senzational. Revenind la copii, e bine sa iasa din zona de confort, sa aiba un stres mobilizator (dar nu cat sa ii darame). Conceptul din ‘Antifragil’ este ca te intareste acest tip de stres (mai simplu ar fi o calire, dar e mai mult de atat: devii mai bun decat ai nevoie, este peste calire; reactia orgnismului la un stres, este sa se intareasca pentru a face fata unui stres si mai mare in viitor; fenomenul e cunoscut in intarirea oaselor sportivilor prin microfisuri repetate sau stres repetat). Si de asemenea un antreprenor are nevoie de stres, de iesire din zona de confort, de impredictibilitate (deci aici il contrazice pe dl Miclea). L-as mai contrazice si eu pe folosirea incorecta in context a cuvinatului eficienta: un antreprenor trebuie sa fie eficace mai intai; sa faca ce are de facut! Abia apoi antreprenorul face optimizari, eficientizari. Mai intai pentru o afacere e important sa aiba un model eficace, procese functionale. Abia apoi ajustezi (eventual pivotezi). In cercetare mai ales, eficienta e un non-sens: nici nu stii daca vei reusi vreodata! Si e mult hazard in cercetare (vezi si prima carte a lui N. Taleb – ‘Pacalit de hazard’). O greseala fatala este ca predictiile pe termen lung sunt imposibile: din contra! Este sigur ca un fenomen de tip ‘Lebada Neagra’ apare la un moment dat (vezi si Long Term Capital Management care face aceeasi eroare cu 2 premiati Nobel). Cu cat un sistem repeta acelasi lucru, in acelasi context, si in caz de eroare totul se poate prabusi, cu atat sunt mai mari sansele sa mearga ceva prost. Intre 1980 si 2008 au fost 4 astfel de situatii; de atunci am mai avut inca una cu pandemia si alta cu razboiul. Deci aceste fenomene ‘extrem de rare’, sunt odata la cativa ani!!! Statistica ne spune ca se intampla destul de des! Da – nu poti prezice orice pe termen lung; dar poti prezice cu siguranta ca ceva va merge foarte prost!

  3. Solidaritatea si coeziunea sociala in Romania erau deficitare si inainte de pandemie, dupa 1990….Care pandemie doar le-a accentuat… Noile valori ale societatii de consum din Romania si massmedia manipulatoare au si ele contributia lor la aceste involutii atat de nocive…

  4. Domnul Miclea in meseria lui de pedagogie, a uitat principalul, comunicarea !Chiar Dsa nu stie sa comunice, spre stiinta intr un mesage cu privire ce este o scoala buna, l-am admonestat cu citatul de renume mondial,
    “Si tu as une pomme, que j’ai une pomme, et que l’on échange nos pommes, nous aurons chacun une pomme. Mais si tu as une idée, que j’ai une idée et que l’on échange nos idées, nous aurons chacun deux idées.” de Bernard SCHAW.

    Credeti ca reactionat, nu va inselati, in ADN lor au trufia, mandria pentru ca au frica de o opinie contrara !

    Educatia comunista nu poate fi schimbata precum izmenele sau oghelile !Ei le pastrezza asa murdare si mirositoare !

    1. Educatia dvs. capitalista e pur cam precara, sa nu zicem lipsa. La nasul fin pe care il posedati, ar trebui sa miroasa tot atat de raspingator ca “obielile si izemenele” invocate.

  5. Vorbit, în școala românească??? În școala românească nu se face conversație, se face critică literară. Din aia cum am făcut și noi, grea, urâtă. Noi facem pe sistem sovietic, nu cum fac capitaliștii ăia, de și-au umplut programele cu scriere creativă, joc de rol sau mai știu eu ce aiureli. Alea sunt cioace! Nu, noi cu textul meta-narativo-literaro-liric, care, pe plan intriseco-literar creează metatextul lirico-epic în opera literară. Așa, meta-epic, nu meta-narativ, prin caracterizare psiho-lirică. Adică limbaj academic la 12 ani. Cum să ai exercițiul conversației – limbaj colocvial îi zice – când trebuie să deprinzi păsăreasca lui pește prăjit în școala generală? Și ne mirăm că tinerii vorbesc monosilabic. Cine să-i învețe arta conversației? Internetul?

  6. pentru rectorii care au tăiat gazul la universități și ibau băgat pe toți în online… pe motiv că ” nu e bani ” … sau mai rău , că așa a zis aracisul ..

  7. Citez “nu am putut prezice pandemia, nu am putut prezice războiul, deci, predicțiile pe termen lung sunt imposibile sau sunt ca un fel de gambling, dăm cu banul și iese ceva. ”
    Este gresit.
    Pandemia a fost prezisa – cu aproximativ un an inainte se discuta la OMS despre acest lucru (planuri de actiune, idei de combatere, etc), iar despre razboi, toata “lumea” stia ca Putin astepta sa se termine olimpiada din China ca sa porneasca razboiul.
    Din start articolul porneste cu afirmatii incorecte.
    Cuvantul “detrimental” inca nu a intrat in DEX. Oare de ce trebuie sa folosim “englezisme”, “frantuzisme”, etc ? Avem cuvintele noastre, frumoase, care exprima MAI BINE ce dorim sa transmitem. (ce ziceti de cuvinte precum furculision, focusam samd, mie mi se par JENIBILE – sper sa intre jenibil in DEX, exprima multe !)
    Pacat de aceste greseli, care reduc mult de tot “valoare” ideilor.

      1. Cand eroarea e in prima idee, ce “contributie” sa faci ? Cand exprimarea utilizeaza cuvinte inexistente, ce sa comentezi ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cluj-Napoca, Sibiu și Brașov sunt orașele cu cele mai bune servicii de guvernare electronică oferite cetățenilor / Bucureștiul intră în top 10 național cu un singur sector – studiu al Universității Babeș-Bolyai

Orașele Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Buzău și Oradea stau cel mai bine la capitolul serviciilor de guvernare electronică oferite cetățenilor, dintre toate orașele României, iar Bucureștiul intră în top 10 doar…
Vezi articolul

EXCLUSIV Mircea Miclea le răspunde sindicaliștilor din FSLI: Cînd analfabetismul funcțional e atît de răspîndit, analiza logică riguroasă e un exercițiu minimal de igienă mintală, la care vă invit, domnilor!

Fostul ministru al educației Mircea Miclea le răspunde sindicaliștilor din FSLI, care s-au declarat jigniți de afirmațiile sale și au spus că așteaptă scuze publice. Într-o replică trimisă Edupedu.ro, cercetătorul…
Vezi articolul