Aproape 370 de profesori au demisionat în primele două module ale anului școlar 2025-2026, ca urmare a măsurilor din Legea Bolojan, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării

2.613 vizualizări
Foto: Pexels.com
Ministerul Educației a transmis că aproape 370 de profesori au demisionat în perioada septembrie-decembrie 2025, potrivit unui răspuns dat de instituție în urma unei interpelări în Parlament. Întrebarea primită de instituție a vizat numărul de cadre didactice care au acceptat diminuarea normei didactice de predare şi numărul de cadre didactice care au demisionat, în anul şcolar 2025 – 2026, ca urmare a Legii Bolojan.
  • Din toamna anului trecut, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care a modificat și completat Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Concret, este vorba despre 367 de profesori care au demisionat în perioada septembrie – decembrie 2025. Dintre aceștia, 114 erau cadre didactice titulare și debutante și 253 erau cadre didactice angajate pe perioadă determinată și pe durata viabilității postului:

„În perioada septembrie- decembrie 2025 au demisionat din învăţământul preuniversitar un număr de 367 de cadre didactice, din care, 114 cadre didactice titulare şi debutante şi 253 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată și pe durata viabilității postului”, se arată în răspunsul Ministerului Educației și Cercetării”, a transmis Ministerul Educației.

Conform Ministerului Educației, 56 de profesori au norma incompletă în anul școlar 2025-2026:

„Potrivit datelor furnizate de inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, un număr de 56 cadre didactice funcţionează cu normă încompletă în anul şcolar 2025-2026, din care, 45 cadre didactice titulare şi debutante şi 11 cadre didactice angajate pe durata viabilității postului.”

Iată ce mai precizează Ministerul Educației:

„Constituirea posturilor didactice/catedrelor la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar se realizează în baza planurilor-cadru de învăţământ în vigoare, cu respectarea prevederilor legale privind constituirea formaţiunilor de studiu, a proiectelor planurilor de şcolarizare propuse de unitățile de învăţământ aprobate cu sau fără modificări de către consiliul de administraţie al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

Oferta de curriculum la decizia şcolii nu trebuie să ducă la depășirea numărului maxim de ore pe săptămână stabilit prin planurile-cadru de învăţământ, aprobate prin ordin al ministrului educației şi cercetării.”

Informații de context

Cadrele didactice pot opta, din proprie inițiativă, pentru diminuarea normei, potrivit ordinului ministrului educației nr. 5.198/2025. Prin acest ordin a fost aprobată Procedura privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, an școlar 2025-2026.

Renunțarea la diminuarea normei de predare se face cu diminuarea corespunzătoare a drepturilor salariale și a vechimii în muncă/învățământ.

Art. 12 – „Cadrele didactice repartizate pe posturi didactice/catedre conform prezentei Proceduri, după prezentarea la posturile didactice/catedrele la care au fost repartizate și încheierea contractelor individuale de muncă/actelor adiționale la contractele individuale de muncă, potrivit Metodologiei-cadru și prezentei Proceduri, pot opta, din proprie inițiativă, să nu desfășoare o parte din orele aferente activităților didactice de predare-învățare-evaluare la clasă, în noile unități de învățământ, cu diminuarea corespunzătoare a drepturilor salariale și a vechimii în muncă/învățământ”, se arată în procedura pentru încadrarea profesorilor în anul școlar 2025-2026.

Răspunsul Ministerului Educației și Cercetării poate fi consultat mai jos:

Despre norma didactică

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

  • pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
  • pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
  • excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
  • profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
  • în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
  • cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
Citește și:
Ministerul Educației susține că nu știe câți profesori titulari predau în aceeași școală discipline care nu corespund cu specializarea lor. În schimb, instituția a numărat în toată țara doar 28 de profesori titulari sau pe viabilitate cu norma în trei sau mai multe școli
FSLI: Dacă Guvernul nu adoptă măsuri reale, în aprilie 2026 vom declanșa referendumul pentru grevă generală, cu posibilă începere în ultima decadă a lunii mai 2026 / Ce solicită profesorii
Profesoară, la protestul de miercuri din fața Palatului Cotroceni: Ne-a cam ajuns cuțitul la os. Colegii din cancelarie nu mai au răbdare, profesorilor nu le iese norma
Marius Nistor, FSE: Este o bătaie de joc pentru profesorii care au vechime peste 25 de ani și grad didactic I. Nu poți să-i crești norma didactică cu 4 ore. În niciun stat european nu există așa ceva
George Purcaru, vicepreședinte FSLI: Măsurile luate prin Legea Bolojan au adus un dezastru în Educație. În toamna anului școlar 2026-2027, peste 2000 de posturi vor dispărea


4 comments
  1. in urma deciziei de tăierea sporului doctoral , urmează plecări masive din universitar în special a tinerilor. profesorii vor prelua seminariile lăsate fără stăpân dar la preț de profesor nu de asistent ceea ce înseamnă că pe Bolo îl va costa dublu.
    meșter cârmaciul!
    mândră corabia!!

  2. Nu este din cauza Bolojan.Este din cauza mancatoriei la locul de munca,nu va face nimeni grev,nu din București prin urmare unii trebuie sa plece acasă asa ca se fac presiuni ca cel mai slab sa iasă din joc.In 3 ani de aici înainte normele vor fi mai puțin de jumătate pentru titulari,nu vorbesc de suplinitori.Anul care vine bugetul va fi și mai mic adică și mai multa munca pe bani și mai puțini.
    Cine sa rămână?

      1. Da.Ii pensionează la 70 de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul Educației: În PNRR rămân doar proiectele care pot fi finalizate până în 2026 – pierdere de 718 milioane de euro, dar se putea ajunge la 1,7 miliarde / Platforma de evaluare online a elevilor va fi finanțată prin PoCIDIF

Au fost păstrate în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), în urma renegocierii, numai proiectele care pot fi finalizate la timp, iar pentru celelalte se vor căuta alte surse…
Vezi articolul