Aproape 70% dintre adulții români și copiii acestora nu au participat niciodată la activități de educație culturală, arată Barometrul de Consum Cultural 2024. Întrebați care este motivul pentru care nu s-au prezentat la astfel de evenimente, respondenții au subliniat că fie nu au avut timp sau bani, fie nu s-au organizat astfel de proiecte în localitatea lor, au aflat prea târziu sau nu au mai găsit locuri disponibile. În ceea ce îi privește pe cei care participă la acest tip de proiecte, 70%, respectiv 78% au afirmat că i-au ajutat să își însușească noi cunoștințe despre cultură și artă și le-au deschis apetitul pentru astfel de informații. Peste 40% dintre ei au spus că perfomanțele școlare ale copiilor au crescut după participarea la programele de educație culturală.
- Studiul, care poate fi consultat la finalul articolului, a fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pe un eșantion reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste, format din aproximativ 1.064 de persoane (eroarea maximă este de + / – 3.1%, la un nivel de încredere de 95%). Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).
Principalul motiv pentru care românii nu au participat la programe educaționale este lipsa timpului, au spus 59% dintre respondenți. 56% dintre ei au afirmat că astfel de programe nu au fost organizate în localitatea lor, 25% (preponderent bătrâni) au declarat că au aflat prea târziu, 18% nu au putut achita costurile de participare, iar 12% nu au găsit locuri disponibile la aceste activități.
Potrivit studiului, aceste motive au fost invocate, în cea mai mare măsură, de persoane adulte sau vârstnice, cu niveluri ale educației scăzute sau medii și cu venituri reduse.
78% dintre respondenții care au luat parte la proiecte de educație culturală au declarat că acestea le-au îmbogățit cunoștințele despre cultură și artă. 70% dintre ei au afirmat că, în urma acestor activități, și-au dorit să afle mai multe informații culturale.
Mai puțin de jumătate din partcipanții la studiu (42%) au spus ca performanțele școlare ale copiilor au fost influențate pozitiv de aceste activități, cu mențiunea că „persoanele de gen feminin, spre deosebire de cele de gen masculin, percep impactual pozitiv al educației într-o măsură mai mare”. În plus, persoanele cu un nivel mediu și superior de educație au apreciat aceste beneficii mai mult decât cele cu un nivel scăzut de pregătire formală.
„Una dintre cele mai eficiente metode de susținere a educației culturale este acțiunea politică”, transmit experții IRES. „România nu a demarat până în acest moment nicio inițiativă publică de susținere a educației culturale, care să fie asumată public. Nicio entitate publică cu rol determinant (Ministerul Culturii sau Ministerul Educației) nu a implementat o strategie sau politică publică care să aibă o viziune agregată și cu impact la nivel național pe această temă. De asemenea, în prezent nu există o definiție legală a conceptului sau activități specifice de educație culturală”, mai precizează aceștia în studiu.
Informații de context
Amintim că România este pe ultimul loc în clasamentul țărilor din Europa care apreciează cultura. Doar 61% dintre respondenții români participanți la un sondaj realizat de Eurobarometru au declarat că este importantă cultura.
În plus, românii sunt pe ultimul loc în UE și la obieciul de a citi, potrivit unui sondaj Eurostat. Doar 29,5% dintre tinerii cu vârsta de 16 ani au declarat că au citit cărți în ultimele 12 luni dinaintea realizării sondajului.
În anul 2024, România a fost singura țară din UE cu zero euro cheltuiți pe cap de locuitor pentru cercetare în domeniile Educație și Cultură, arată datele Eurostat.
DOCUMENT Barometrul de Consum Cultural 2024. Dinamicile Tipurilor de Consum Cultural și Rolul Educației Culturale
Foto: © Paop | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
G4Media.ro
Redacția
Diana Ghimiși
R.P.
5 comments
Nu au timp de cultură! Sunt ocupați cu supravietuirea !
În anul 2080 România va avea cu cca 3,5 milioane de locuitori mai puțin. Și nu ca pleacă din tara. Este un studiu demografic recent. La cum evoluează societatea de repede (digitalizarea, AI) as zice ca cifra e insuficienta ; dar necesara. Foarte multi nu participa la acțiuni educative ca nu le înțeleg, nu sunt în stare…. sunt loazele societății, se viseaza zeci de ani in aceeasi meserie si in acelasi mod practicata, pana ies ei la pensie, voteaza stagnarea si se imbolnavesc cand realizeaza ca sunt marginalizati economic, adica realizeaza ca sunt Prosti. Nu vor trai decât cei adaptați timpurilor !!! Se vor autoexclude prin inadaptare la noile nevoi planetare și nu va mai fi niciun „suveranism” care sa-i scape. Am peste 50 ani și ma bucur ca am prins aceste timpuri cu telecomunicații avansate, computere performante, tehnologie uimitoare și modificări structurale economice/ sociale atât de profunde.
Decat cultura la zi, mai bine fara….
Si inca ceva – din pacate multe dintre institutiile din cultura din Romania sunt ”infestate” de membrii familiilor politice – un cumatru, o amanta, un fiu, o nepoata. Pentru ca in aceste institutii pot sa stea ”dormant”, fara sa sara in cohi, sa isi bea cafeluta linistiti 3-4 ore pe zi (cand se duc la serviciu) și sa duca o viata linistita si lipsita de griji in aparatul public…
Barometrul arată ceva trist, dar ceva evident: Populația, civilizația are timp de cultură când restul nevoilor ei sunt satisfăcute, când nu ai frica foamei, banilor, la ce pui pe masă mâine ori ce faci luna viitoare, ori dacă mai pică vreo drona ori războiul este iminent, normal că nu prea te mai mâncă să mergi la teatru sau să citești. Stat eșuat, mulțumim celor 35 de ani de „valuare” aduse de partidele politice!