Azi e echinocțiul de primăvară. „Anotimpurile se formează datorită apropierii de Soare a Pământului”, asta învață copiii de clasa a IV-a din două manuale, aprobate și publicate de Ministerul Educației pe manuale.edu.ro

22.931 de vizualizări
Foto: Manualul de Stiinte ale naturii, clasa a IV-a, ed. Aramis, 2016
Anotimpurile se formează datorită apropierii sau depărtării de Soare a Pământului, potrivit celor două manuale de Științele Naturii pentru clasa a IV-a, ambele ale aceleiași edituri, dar scrise de autori diferiți, manuale care sunt aprobate și încă publicate pe pagina oficiale a Ministerului Educației, manuale-edu.ro, la doi ani de când Edupedu.ro a semnalat eroarea științifică.

Pe 25 septembrie 2019 Edupedu.ro semnala că în două din cele trei manuale de Științele naturii pentru clasa a IV-a, destinate elevilor cu vârste de 10 ani, apare explicația falsă potrivit căreia mişcarea de revoluţie a Pământului, adică de rotaţie în jurul Soarelui, şi implicit depărtarea sau apropierea planetei de Soare determină formarea anotimpurilor. Informaţia este falsă, a declarat la vremea respectivă, pentru Edupedu.ro Adrian Şonka, astronom la Observatorul Astronomic din Bucureşti: “înclinarea axei Pământului este cea care duce la formarea anotimpurilor”, a explicat acesta.

Cu toate acestea, la un an și jumătate de la acel moment, informația încă apare în varianta tipărită a manualelor și în varianta digitală a acestora.

Concret, manualul de Ştiinţe ale Naturii pentru clasa a IV-a al Editurii Aramis, aprobat de Ministerul Educaţiei și scris de autorii Dumitra Radu şi Mihaela-Ada Radu, le spune copiilor că mişcarea Pământului în jurul Soarelui determină formarea anotimpurilor. Explicaţiile sunt însoţite de mai multe informaţii în sprijinul acestei teorii. Iată pasajul din manual, pagina 11:

“Pământul face o rotație completă și în jurul Soarelui în 365 de zile și 6 ore, adică un an. Mișcarea Pământului în jurul Soarelui se desfășoară pe o orbită ovală, ceea ce face ca, în unele perioade ale anului, Pământul să fie mai aproape de Soare (vara), iar în alte perioade să fie mai departe (iarna). În perioadele de trecere între iarnă și vară și între vară și iarnă se formează celelalte anotimpuri (primăvara, respectiv toamna). În zona în care se află țara noastră, vremea suferă modificări în funcție de fiecare anotimp. Astfel, iarna temperaturile sunt foarte scăzute deoarece Pământul, fiind la o distanță mai mare de Soare, nu mai poate primi căldură suficientă.”

SURSA: manuale.edu.ro/Manual Ştiinţele Naturii clasa a IV-a, Editura Aramis

În varianta digitală a acestui manual a fost adăugat un clip video care contrazice explicațiile din text și care expune corect formarea anotimpurilor.

De ce avem anotimpuri? Multă lume ar spune că anotimpurile se datorează distanței dintre Pământ și Soare, vara pământul fiind mai aproape, iar iarna mai departe. Dar atunci de ce este mereu cald la ecuator și mereu frig la poli? Și de ce când în emisfera nordică este iarnă, în cea sudică este vară și invers?
Răspunsul nu are legătură cu orbita Pământului. Pământul se află la periheliu, adică punctul când este cel mai aproape de Soare, la începutul lunii ianuarie, tocmai în plină iarnă. La fel, Pământul este cel mai cald în iulie, când se află cel mai departe de soare. Ceea ce determină anotimpurile este înclinația planetei, nu distanța față de Soare. Pământul se învârte în jurul unei axe, iar aceasta este înclinată la 23° față de planul la care orbitează planeta. Asta înseamnă că în orice moment o emisferă a Pământului este mai înclinată spre Soare și primește mai multă lumină și căldură, în timp ce pe partea cealaltă vremea devine friguroasă și întunecată. Ecuatorul, fiind la mijlocul planetei, primește mereu aceeași cantitate de căldură și de lumină și de aceea acolo este mereu cald. În același timp, polii planetei se află la unghiuri în care lumina Soarelui nu mai atinge solul, ci trece pur și simplu prin atmosferă fără a încălzi.”

Sursa: manuale.edu.ro/Manualul de Științele naturii pentru clasa a IV-a, Editura Aramis

În fotografia dinaintea acestei explicaţii din manual se poate observa chiar contrariul celor spuse în text şi în explicaţia alăturată ilustraţiei, anume că atunci când Pământul este la cea mai mică depărtare de Soare, în emisfera nordică (deci şi în România) este iarnă, nu vară. Aşa că ipoteza autorilor este contrazisă de ilustraţia pusă în acelaşi manual.

SURSA: manuale.edu.ro/Manual Ştiinţele Naturii clasa a IV-a, Editura Aramis

Situaţia se repetă, dar fără prea multe explicaţii, şi în manualul al doilea de Ştiinţe ale Naturii pentru clasa a IV-a, al aceleiaşi edituri, pentru care autori sunt Tudora Piţilă şi Cleopatra Mihailescu. De această dată la pagina 53, la lecţia despre Mişcările Pământului scrie următoarele:

“Mișcarea Pământului în jurul Soarelui are loc în 365 de zile sau în 366 de zile în anul bisect și se numește mișcare de revoluție (figura 2). Pentru că Pământul are o formă sferică, are loc o încălzire inegală a suprafeței Pământului. Formarea zonelor diferite de căldură și formarea anotimpurilor, zilele și nopțile care sunt inegale, toate sunt consecințe ale mișcării de revoluție. Cele patru anotimpuri sunt determinate de patru momente ale mișcării de revoluție a Pământului:
• 21 martie – echinocțiul de primăvară; ziua este egală cu noaptea (figura 3);
• 21 iunie – solstițiul de vară; este ziua cea mai lungă (figura 4);
• 23 septembrie – echinocțiul de toamnă; ziua este egală cu noaptea;
• 22 decembrie – solstițiul de iarnă; este noaptea cea mai lungă.”

SURSA: manuale.edu.ro/Manual Ştiinţele Naturii clasa a IV-a, Editura Aramis

Manualele sunt în continuare publicate pe manuale.edu.ro:

Foto: captură manuale.edu.ro

Potrivit celor ce la NASA, Agenţia Spaţială Americană, formarea anotimpurilor este pusă exclusiv pe seama înclinaţiei Pământului, a axei sale.

“Axa înclinată a Pâmântului provoacă anotimpurile. În timpul anului diferitele părţi ale planetei primesc razele diferit pe suprafaţa lor. Astfel că atunci când Polul Nord se înclină spre Soare, este vară în Emisfera Nordică. Iar când Polul Sud este înclinat spre Soare, este iarnă în Emisfera Nordică.

“Mulţi oameni cred că Pământul este mai aproape de Soare vara şi de-asta e mai cald şi viceversa, cred că dacă Pâmântul e mai departe de Soare, atunci e iarnă. Deşi ideea pare să aibă sens, nu este corectă”, scriu cei de la NASA.

Pe 20 martie este echinocțiul de primăvară:

„După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23°27′.

La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

www.astro-urseanu.ro

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni”, potrivit Observatorului Astronomic București.

Foto: Manualul de Stiinte ale naturii, clasa a IV-a, ed. Aramis, 2016


8 comentarii
  1. Rigoarea stiitifica poate fi perfect adaptata nivelului lor de intelegere! Ceea ce este spus pompos si savant poate fi adaptat bagajului lor de cuvinte. Doar sa iti bati nitel capul si sa nu uiti cui i te adresezi cand redactezi un material (carte, manual, brosura sau ce alta minune mai vrei sa faci).

  2. Asta am invatat si eu in anii 80 in scoala primara/gimnaziala. O prostie care m-a costat in fata colegilor. Inclinarea axei Pamantului si rotatia in jurul Soarelui e cea care dicteaza succedarea anotimpurilor, orbita fiind aproximativ circulara. E grav ca pana si manualele sunt gresite si nimeni nu intervine de atatia ani.

  3. Daca pt adulti e greu , daca autori de manuale gresesc, nu studiază temeinic inainte , ce sa vorbim de copii mici ??!!!
    Nu stiu ei scolari de gimnaziu sau chiar de liceu …!!!

  4. Trebuie sa fii învățător, ca să îți dai seama cat din adevăr poate percepe un copil de clasa a patra. Nu astronomii și nici părinții copiilor nu sunt în măsura sa aprecieze cât din adevăr poate fi prezentat unui copil de 10-11 ani.
    Ar trebui și biologii sa ii pună la zid pe părinții copiilor de 4-5 ani, cărora le spun ca barza i-a adus un frățior.

  5. Este o nebunie și tâmpenie sa pui în clasa a 4a asa ceva e greu fenomenul sa înțeleagă un copil de eliptica etc. În clasa 1 de ce nu băgați fizica și chimia?

    1. Nu este deloc o nebunie. Mai grav mi se pare ca au aproape toti conturi pe TikTok și Instagram unde își ard inutil mințile cu o multitudine de prostii, sau ca utilizează în limbajul curent foarte multe cuvinte obscene. Din câte am putut constata, copiii care au conturi pe rețelele de socializare sunt mai puțin inteligenți.

      1. De Facebook…nimic, nimic? Să înțelegem că sunteți unul dintre “produsele” rețelei? 🙂

        Este o greșeală să nu lași copilul să experimenteze/observe, fără a furniza date/informații și poze cu el, important este să învețe să deosebească binele de rău. Asta este lumea în care trăim și nu putem să îi ținem la infinit într-o “bulă” de aparentă siguranță, mai bine îi lăsăm să vadă și mizeria, ascunsul ei sub preș riscă să provoace mirosuri neplăcute în timp. Există, pentru cei interesați, și lecții de matematică pe TikTok, chiar de pe Edupedu.ro am aflat.

        Nu mai puneți egal între A AVEA CONT și A POSTA conținut groaznic! Omul inteligent are capacitatea de a extrage din ORICE ceea ce este bun și util, nu de a se închide în lumea mică, dar familiară lui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Cîmpeanu, despre cum vor fi aleși viitorii directori de școli: O variantă de selecție după prima etapă ar putea fi pe modelul rezidențiatului – cine a avut 10 își alege orice școală din România / Examenul scris va fi supravegheat audio-video

Concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți din școli va fi organizat în două etape, prima etapă fiind un concurs național care se va asemăna rezidențiatului, adică cine…
Vezi articolul

Ghid de sfaturi pentru proba de Informatică de la Bac 2021, realizat de profesorul George Trifan, Colegiul „Tudor Vianu”: Elevii cu experiență practică în programare au dificultăți, fiind obișnuiți să utilizeze calculatorul, nu să schițeze algoritmul pe o foaie de hârtie

Profesorul George Trifan de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” a realizat pentru EduPedu.ro un ghid cu sfaturi practice pentru elevii care susțin miercuri proba de la Informatică din…
Vezi articolul