Banca Națională: Nivelul de educație a populației reprezintă o vulnerabilitate structurală a României, țară aflată pe ultimul loc la nivel european. Avem cel mai redus procent de salariați cu studii terțiare

2.398 de vizualizări
Foto: bnr.ro
Cel mai recent raport al Băncii Naționale a României atrage atenția asupra „vulnerabilității structurale” reprezentate de nivelul de educație scăzut al populației României. Documentul lansat joi arată că suntem pe ultimul loc la nivel european la nivelul de educație al populației. Asta înseamnă că am reușit să scădem chiar și sub Bulgaria, țară pe care la alte capitole reușeam să o depășim. Un punct esențial pentru gradul de calificare al salariaților, unul care să asigure dezvoltarea economică a unei țări, este faptul că avem „cel mai redus procent de salariați cu studii terțiare în rândul statelor membre UE”, potrivit BNR.

„Nivelul de educație a populației, deși pe o tendință de îmbunătățire în ultimii 10 ani, clasează România pe ultimul loc la nivel european”, arată raportul asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, ediția iunie 2023.

„O vulnerabilitate structurală importantă este nivelul scăzut de pregătire în rândul salariaților și, implicit, o proporție redusă a personalului calificat. România are cel mai redus procent de salariați cu studii terțiare în rândul statelor membre UE (24 la sută, cu 14 puncte procentuale mai puțin față de media UE, finalul anului 2022), iar cele mai recente rezultate ale testelor PISA27 (derulate în anul 2018) subliniază performanța scăzută a sistemului de învățământ românesc și diferențele semnificative între mediul rural și cel urban. În plus, conform indicelui economiei și societății digitale (DESI) calculat de Comisia Europeană, România se situează pe ultimul loc în clasamentul UE, unul dintre factorii determinanți fiind nivelul foarte scăzut de competențe digitale de bază ale populației”, remarcă BNR.

Edupedu.ro a arătat într-o analiză recentă cum peste 50 de mii de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, adică 24% din întreaga generație, fiind excluși din calcul cei peste 45 de mii care au urmat învățământul profesional de 3 ani și care au ales această rută ce nu se finalizează cu Bac.

În decembrie anul trecut, un raport al UEFISCDI arăta că aproape jumătate dintre studenții care au început facultatea în 2015 au abandonat studiile. Dintre aceștia, 44% au renunțat după primul an. Domeniul de studiu, nota de la bacalaureat, caracteristicile studenților, sunt printre factorii, identificați de autori, care influențează abandonul universitar.

Recent, rezultatele de la Bacalaureat arată că promovarea din această sesiune a fost a doua cea mai mare din ultimii 10 ani: 72,8% dintre cei prezenți au luat examenul, înainte de contestații. În același timp peste 39 de mii de candidați înscriși au fost declarați absenți, respinși sau au abandonat probele.


7 comments
  1. Pai daca trebuie parcursa curicula si manuale cu informatii fara nici o legatura cu probe practice ,religie de la gradinita si lb straine predate de prof.care nu au nici o legatura cu mat predata,isj pline de imbecili pol.poate sa tot dea deca din gura ca inv. merge la vale.Vom avea popi pe toate drumurile siDoreli cu gramada.

  2. Educația de bază se realizează în ciclul primar. Fără această bază de cunoștințe copilul este un caz pierdut. Numai că în ciclul primar evaluarea copiilor se realizează strict după cerințele și donațiile materiale și financiare a părinților. Efetul de domino începe . În gimnaziu acest efect se amplifică, carențele se măresc și la sfârșit de ciclu liceal ne izbește direct în față realitatea.Simplu.

    1. Nu știam că Banca Națională este o persoană care vorbește?!
      De ce angajații sau Isărescu vin/vine cu astfel de precizări când în țară lucrurile se-nvârt și funcționează în functie de el de mai bine de 30 de ani….?!
      Vorbește despre sistemul de învățământ când în instituția lui funcționează Veorica, doamna care când a fost ministru l-a promovat pe Mugur, iar acesta când Veorica Dancilă n-a mai fost ministru s-a adăpostit la Banca Națională!!!!???
      Tinerii din România văd lichelele care-au progresat în politică și, în același timp, și pe plan financiar, iar mulți dintre ei sunt dornici să – și obțină proprii bani ca să nu mai ceară părinților care unii au la limita existentei….!
      Vorbim despre studii superioare, dar să numărăm pe cei care pleacă în străinătate din rândul părinților politicieni sau cu stare bună materială….!
      Facem comparația cu nivelul de competență al angajaților din străinătate, dar oare salariile sunt tot la fel????
      Vorbim de digitalizare, dar să le dați oamenilor dispozitive să facă plățile și alte servicii, obligi un om să aibă dispozitiv care abia își duce traiul de azi, pe mâine???
      Și sunt multe de spus…., acte trimise prin e-mail cu semnătură, dar cazul cu Casa de Asigurări de Sănătate s-a oprit /închis!!!??
      Trebuie schimbate multe din temelii, dar în același timp să se nască alți oameni, deoarece sistemul e putred și……!!!

  3. Da, sigur, procent umflat. Subiectele sunt făcute pe baza statisticilor simularilor. Ca deh, simularile nu se dau degeaba. Ci ca sa regleze gradul de dificultate. Cu invatamantul la pamant e greu sa mai iei bacul pe bune, cu subiecte decente. S-a vazut anul asta ce subiecte de ras, care frizau ridicolul.
    Ia sa nu se mai dea simulări. Si sa se dea bacul fara ele. Atunci se va vedea adevărul.
    Cei care angajeaza isi pun mainile in cap.
    Cei de la universitati tac pentru ca și – ar pierde si bruma de studenti si au nevoie de studenți. Fie ei si prosti si cu note umflate. Vai de viitorii,, specialiști “.
    Adevărata elita e in școlile private si plecata la studii in străinătate.

  4. Fara foarte multi angajati cu studii superioara Romania nu va putea performa in Industria 4.0. Ideea asta ca ne trebuie si tractoristi si croitorese e rezultatul unei gandiri de secolul trecut. In epoca AI-ului si a robotilor nu prea va mai fi de lucru pentru cei fara studii superioare. Pana si WC-urile se vor spala robotizat.

    Universitatile locale ofera aproape 200000 de mii de locuri anual celor care vor sa fie studenti. La acestea se adauga si oferta universitatilor din alte tari europene unde elevii romani pot studia la cost redus. Deci nu de locuri in universitati ducem lipsa. De bine de rau unele din universitatile locale mai apar si prin topurile internationale pe pozitii relativ onorabile.

    Problema e sistemul preuniversitar care e inchistat in trecut. Marea majoritate a elevilor ies din acest sistem preuniversitar slab pregatiti si demotivati. Multi nu trec nici de capacitate iar dintre cei care ajung in universitati renunta vreo 40% dupa primul an. E vina slabei pregatiri din preuniversitar.

    Acest sistem preuniversitar pune accent pe cateva teste(capacitate, bacalaureat si olimpiade) si publica ierarhii nationale ale elevilor. E incredibiul ca in secolul XXI un minister national al educatiei face inca ierarhii ale elevilor de 15 ani. Faptul ca nu se publica numele elevilor e praf in ochi. Se publica numele scolilor si toti se inghesiue in cele cateva scoli care apar pe primele pozitii. Industria meditatiilor functioneaza malign in sensul ca “dopeaza” elevii sa ajunga sus in aceste ierarhii.

    Cat despre top-urile internationale, sistemul preuniversitar local se remarca la procentele foarte mari de analfabetism functional si abandon scolar. Nu exista nicio pozitie onorabila in vreun top international preuniversitar cu exceptia celor cateva olimpiade scolare de sorginte sovietica. O realitate anacronica, inechitabila, injusta social, daunatoare elevilor si intereselor companiilor moderne etc etc. Nu trebuie sa se mire nimeni ca multe familii tinere ezita sa mai faca copii in Romania. A te confrunta cu nebunia educatiei preuniversitare e un cosmar pentru parinti.

  5. Păi “băi” mugurel tată, esti parte din sistem de o groaza de ani, de ce nu încerci să schimbi ceva?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Foștii șefi ai Academiei de Poliție nu mai pot fi polițiști sau cadre didactice, pe lângă condamnarea la câte 3 ani de închisoare cu suspendare și muncă în folosul comunității în dosarul șantajării ziaristei Emilia Șercan/ Decizia nu este definitivă

Adrian Iacob și Mihail Marcoci, fostul rector și fostul prorector la Academia de Poliție, condamnați luni de Curtea de Apel București la câte 3 ani de închisoare cu suspendare și…
Vezi articolul