BNR: Maxim istoric atins de necorelarea dintre școli-facultăți și cerințele pieței muncii – GRAFIC

3.250 de vizualizări
Indicele de necorelare a calificărilor cu nevoile de pe piața muncii a ajuns în trimestrul al doilea din 2019 la un maximum istoric, anunță Banca Națională a României, în Raportul pe inflație publicat vineri. Documentul arată că acest indicator a atins valoarea de aproape 25 de puncte procentuale, după o creștere continuă în ultimii 5 ani. BNR corelează valoarea indicelui și cu rezultatele studiului PWC conform căruia România a pierdut 6% din PIB în ultimii 2 ani, din cauza nepotrivirii specializărilor produse de sistemul de învățământ cu cele cerute de companii pe piața muncii.

Acest indice a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) folosind datele Eurostat și este, de fapt, o „sumă a modulelor diferențelor înregistrate pe fiecare nivel de instruire între oferta de forță de muncă și cererea de forță de muncă”.

Oferta de forță de muncă este aproximată prin ponderea șomerilor cu un anumit nivel de instruire în total, iar cererea de forță de muncă, prin ponderea persoanelor ocupate cu același nivel de instruire în total.

Indicatorul arată că valoarea atinsă în trimestrul al II-lea 2019, cea de 22,7 puncte procentuale, este cu 5 puncte mai mare față de cea atinsă în anul 2008.

Cu cât e mai mare acest indice, cu atât mai mult sistemul de educație, școlile și universitățile nu pregătesc oameni calificați pentru nevoile pieței, ale companiilor. Cea mai mare necorelare este în domeniul universitar, potrivit datelor BNR. Indicele calculat pentru învățământul superior este de 12,4% – jumătate din valoarea totală.

O altă problemă apare în privința învățământului primar și gimnazial, iar cea mai mică inadecvare pare să aibă loc în învățământul liceal, profesional și postliceal.

Specialiștii BNR susțin că „dificultățile întâmpinate de companii în procesul de recrutare reflectate de indicatorul de necorelare a pregătirii candidaților, care a ajuns în trimestrul II la maximul istoric, sunt confirmate și de studiul PwC European Private Business Survey, realizat în perioada februarie-aprilie 2019 – peste jumătate dintre respondenți consideră că penuria de forță de muncă calificată conduce la pierderi  financiare, iar aproape 70 la sută se confruntă cu lipsa personalului tehnic, respectiv administrativ/de suport”.

Conform calculelor făcute în Raportul PwC European Private Business Survey 2019, România a pierdut 10 miliarde de euro în 2018 și alte 13 miliarde în 2019, suma fiind în creștere cu 29% de la un an la altul. Toate acestea din cauza lipsei personalului calificat și a lipsei de aptitudini a celor care vin din școli sau facultăți. Potrivit aceleiași analize, suma potențial pierdută de România pe seama acestei carențe este de 6,4% din PIB.

FOTO: Imagine de Michal Jarmoluk de la Pixabay

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesoara Silvia Mușătoiu: Minciuna prin omisiune, sau prin măsluirea datelor, cred că este manipularea adevărului cu scop precis de păstrare a unei imagini publice pe care mincinosul o crede bună. Tot minciună este și aparenta aplicare a politicilor guvernamentale în învățământul preuniversitar

Reacție critică a profesoarei Silvia Mușătoiu în cazul IȘE, în care ministrul Educației Daniel David a cenzurat un răspuns al Institutului pentru Științe ale Educației ca să nu fie date…
Vezi articolul
ChatGPT în școli

Exerciții de inteligență artificială cu Mihai Viteazul, radicali, Sorescu, Harari și poluarea din Ploiești / Cât de amenințător sau promițător este pentru școală și profesori ChatGPT, cel mai recent sistem AI disponibil la liber pe Internet, care riscă să îngroape temele și spune că poate „înlocui profesorii”?

„Eufemism” de inteligență artificială: cel mai nou sistem AI dat în folosința publicului larg, sistem ce a stârnit un val de discuții în ultima săptămână prin modul spectaculos în care-și…
Vezi articolul

Teama de dependența copiilor de telefoane și de lipsa de pregătire digitală a profesorilor, printre marile bariere în calea digitalizării școlii percepute de români – studiu Ipsos/Edge Institute

Digitalizarea este considerată de români un proces benefic, dar când vine vorba de școală apar temeri și frici consistente. Un studiu de percepție făcut de Ipsos făcut pentru Edge Institute…
Vezi articolul

ANALIZĂ Ministerul Educației decupează după cum îi convine informația științifică privind creșterea numărului de elevi în clasă: „ministrul și specialiștii din cabinetul său” prezintă studii favorabile, dar ignoră rapoartele care oferă argumente contra, inclusiv ce spun propriul Institut de Științe ale Educației și OCDE

Ministerul Educației și Cercetării a surprins, luni seară, 25 august, printr-un comunicat de presă în care, pentru prima dată, invoca studii internaționale pentru a susține o măsură din Legea Bolojan…
Vezi articolul

Sprijinul pentru profesorii români, văzut prin prisma Comisiei Europene: salarii crescute în urma unei greve, nu prin reforme, deficitul de cadre didactice persistă la țară / Plus: cazul Bulgariei, unde salariile profesorilor au crescut de peste două ori în cinci ani 

Sprijinul pe care România îl oferă profesorilor este contorizat, la nivel european, în special prin angajamentele din noile legi ale educației și printr-o creștere salarială determinată de o grevă, nu…
Vezi articolul