BNR: Maxim istoric atins de necorelarea dintre școli-facultăți și cerințele pieței muncii – GRAFIC

3.249 de vizualizări
Indicele de necorelare a calificărilor cu nevoile de pe piața muncii a ajuns în trimestrul al doilea din 2019 la un maximum istoric, anunță Banca Națională a României, în Raportul pe inflație publicat vineri. Documentul arată că acest indicator a atins valoarea de aproape 25 de puncte procentuale, după o creștere continuă în ultimii 5 ani. BNR corelează valoarea indicelui și cu rezultatele studiului PWC conform căruia România a pierdut 6% din PIB în ultimii 2 ani, din cauza nepotrivirii specializărilor produse de sistemul de învățământ cu cele cerute de companii pe piața muncii.

Acest indice a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) folosind datele Eurostat și este, de fapt, o “sumă a modulelor diferențelor înregistrate pe fiecare nivel de instruire între oferta de forță de muncă și cererea de forță de muncă”.

Oferta de forță de muncă este aproximată prin ponderea șomerilor cu un anumit nivel de instruire în total, iar cererea de forță de muncă, prin ponderea persoanelor ocupate cu același nivel de instruire în total.

Indicatorul arată că valoarea atinsă în trimestrul al II-lea 2019, cea de 22,7 puncte procentuale, este cu 5 puncte mai mare față de cea atinsă în anul 2008.

Cu cât e mai mare acest indice, cu atât mai mult sistemul de educație, școlile și universitățile nu pregătesc oameni calificați pentru nevoile pieței, ale companiilor. Cea mai mare necorelare este în domeniul universitar, potrivit datelor BNR. Indicele calculat pentru învățământul superior este de 12,4% – jumătate din valoarea totală.

O altă problemă apare în privința învățământului primar și gimnazial, iar cea mai mică inadecvare pare să aibă loc în învățământul liceal, profesional și postliceal.

Specialiștii BNR susțin că “dificultățile întâmpinate de companii în procesul de recrutare reflectate de indicatorul de necorelare a pregătirii candidaților, care a ajuns în trimestrul II la maximul istoric, sunt confirmate și de studiul PwC European Private Business Survey, realizat în perioada februarie-aprilie 2019 – peste jumătate dintre respondenți consideră că penuria de forță de muncă calificată conduce la pierderi  financiare, iar aproape 70 la sută se confruntă cu lipsa personalului tehnic, respectiv administrativ/de suport”.

Conform calculelor făcute în Raportul PwC European Private Business Survey 2019, România a pierdut 10 miliarde de euro în 2018 și alte 13 miliarde în 2019, suma fiind în creștere cu 29% de la un an la altul. Toate acestea din cauza lipsei personalului calificat și a lipsei de aptitudini a celor care vin din școli sau facultăți. Potrivit aceleiași analize, suma potențial pierdută de România pe seama acestei carențe este de 6,4% din PIB.

FOTO: Imagine de Michal Jarmoluk de la Pixabay

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

România, printre țările din UE cu cea mai mare scădere a procentului de tineri liber-profesioniști în ultimii ani, nu oferă măsuri de sprijin pentru antreprenoriat prin învățare nonformală – raport CE

Procentul liber-profesioniștilor în rândul populației tinere (15-29 de ani) active pe piața muncii, în România, este printre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene, dar, în același timp, țara înregistrează…
Vezi articolul

Cine este noul ministru al Educației din Franța. Fosta jucătoare profesionistă de tenis Amélie Oudéa-Castéra, colegă de promoție la facultate cu președintele Macron, preia un mega-portofoliu al Educației, Sportului și Jocurilor Olimpice

Noul ministru al Educației din Franța, după ce fostul deținător al portofoliului, Gabriel Attal, a devenit premierul Republicii, este Amélie Oudéa-Castéra, o fostă jucătoare de tenis care a absolvit Școala…
Vezi articolul

Educația în alegeri 2024. „Competiții” între școli pentru a atrage elevi, școala auto la liceu, dar și măsuri aplicate deja, precum doctorate profesionale sau învățământ dual – printre promisiunile PSD, PNL și USR în programele de guvernare pentru următorii 4 ani / Ce promit partidele pentru Cercetare

Promisiuni bazate pe investiții programate deja, precum cele din PNRR, sau pe măsuri care ar fi trebuit să fie aplicate demult – precum „Masa sănătoasă” pentru toți copiii – și…
Vezi articolul