BNR: Maxim istoric atins de necorelarea dintre școli-facultăți și cerințele pieței muncii – GRAFIC

3.243 de vizualizări
Indicele de necorelare a calificărilor cu nevoile de pe piața muncii a ajuns în trimestrul al doilea din 2019 la un maximum istoric, anunță Banca Națională a României, în Raportul pe inflație publicat vineri. Documentul arată că acest indicator a atins valoarea de aproape 25 de puncte procentuale, după o creștere continuă în ultimii 5 ani. BNR corelează valoarea indicelui și cu rezultatele studiului PWC conform căruia România a pierdut 6% din PIB în ultimii 2 ani, din cauza nepotrivirii specializărilor produse de sistemul de învățământ cu cele cerute de companii pe piața muncii.

Acest indice a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) folosind datele Eurostat și este, de fapt, o “sumă a modulelor diferențelor înregistrate pe fiecare nivel de instruire între oferta de forță de muncă și cererea de forță de muncă”.

Oferta de forță de muncă este aproximată prin ponderea șomerilor cu un anumit nivel de instruire în total, iar cererea de forță de muncă, prin ponderea persoanelor ocupate cu același nivel de instruire în total.

Indicatorul arată că valoarea atinsă în trimestrul al II-lea 2019, cea de 22,7 puncte procentuale, este cu 5 puncte mai mare față de cea atinsă în anul 2008.

Cu cât e mai mare acest indice, cu atât mai mult sistemul de educație, școlile și universitățile nu pregătesc oameni calificați pentru nevoile pieței, ale companiilor. Cea mai mare necorelare este în domeniul universitar, potrivit datelor BNR. Indicele calculat pentru învățământul superior este de 12,4% – jumătate din valoarea totală.

O altă problemă apare în privința învățământului primar și gimnazial, iar cea mai mică inadecvare pare să aibă loc în învățământul liceal, profesional și postliceal.

Specialiștii BNR susțin că “dificultățile întâmpinate de companii în procesul de recrutare reflectate de indicatorul de necorelare a pregătirii candidaților, care a ajuns în trimestrul II la maximul istoric, sunt confirmate și de studiul PwC European Private Business Survey, realizat în perioada februarie-aprilie 2019 – peste jumătate dintre respondenți consideră că penuria de forță de muncă calificată conduce la pierderi  financiare, iar aproape 70 la sută se confruntă cu lipsa personalului tehnic, respectiv administrativ/de suport”.

Conform calculelor făcute în Raportul PwC European Private Business Survey 2019, România a pierdut 10 miliarde de euro în 2018 și alte 13 miliarde în 2019, suma fiind în creștere cu 29% de la un an la altul. Toate acestea din cauza lipsei personalului calificat și a lipsei de aptitudini a celor care vin din școli sau facultăți. Potrivit aceleiași analize, suma potențial pierdută de România pe seama acestei carențe este de 6,4% din PIB.

FOTO: Imagine de Michal Jarmoluk de la Pixabay

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Semnal de alarmă: “Pierde educația cursa cu tehnologia?” Inteligența artificială ar depăși deja rezultatele majorității adulților la testele de evaluare a competențelor-cheie, iar în 2026 ar putea răspunde 100% corect – raport OCDE

Competențele inteligenței artificiale (IA) le-ar depăși pe cele ale majorității adulților în teste-cheie de evaluare a nivelului de alfabetizare și a capacității de a opera cu numere, iar aceste competențe…
Vezi articolul

Ce semnificație are aderarea Finlandei la NATO. Profesorul universitar de Istorie Bogdan Murgescu: Deosebirea față de momentul 1991 și momentul 2022 este că Finlanda nu mai are niciun fel de încredere în buna vecinătate a Rusiei / Ucraina luptă pentru noi toți / Dacă nu ar lupta ei, am putea fi siliți să luptăm noi și trebuie să ne uităm în oglindă dacă am fi la înălțime

Viitoarea aderarea a Finlandei la NATO, care și-a exprimat această intenție alături de Suedia, ambele țări cunoscute pentru neutralitatea lor, arată în primul rând că țările vecine Rusiei nu mai…
Vezi articolul

SONDAJ Închiderea școlilor în scenariul roșu a împărțit părinții în două tabere egale / Majoritatea consideră că școala respectă regulile de prevenire, cei mai mulți cred că deschiderea școlii nu a dus la creșterea numărului de cazuri Covid-19

Părinții sunt împărțiți în două tabere egale atunci când sunt întrebați dacă apreciază că închiderea școlilor, acolo unde incidența cazurilor de Covid-19 depășește 3/1000, este sau nu o idee bună,…
Vezi articolul

Școala viitorului, în viziunea directorilor școlari din Germania: accent pe formarea abilităților de viață și participarea democratică, folosirea extinsă, dar responsabilă a instrumentelor digitale, program de dimineață până după-amiaza pentru toți elevii – studiu

O școală unde elevii își petrec mai mult timp împreună, unde accentul e pus pe formarea abilităților de viață și este încurajată predarea interdisciplinară, unde copiii sunt pregătiți pentru viața…
Vezi articolul