Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare a spus că trebuie făcută diferența dintre modelele de subiecte care reprezintă predictibilitate, adică forma examenului și teste de antrenament. „Există foarte des această confuzie cu teste de antrenament. Testele sunt un instrument bun de recapitulare, nu un instrument bun de învățare”, a spus Cristescu la emisiunea Info Edu, de la TVR Info, duminică, 9 noiembrie. Amintim, săptămâna trecută ministerul Educației a publicat modelele de subiecte pentru Bacalaureat 2026.
- Vezi aici exemple de cerințe la Română, Matematică, Istorie, Anatomie, Biologie, Chimie, Fizică, Geografie, Informatică, Socio-umane
- O analiză Edupedu.ro după publicarea modelelor de subiecte arată că dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională la Matematică
Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare din Ministerul Educației și Cercetării, spune că există o confuzie între teste de antrenament și modele de subiecte.
Cristescu a explicat că modele de subiecte publicate de ministerul Educației anual le oferă elevilor predictibilitate. „Acestea sunt modelele pentru a știi la ce să te aștepț”, „cum arată subiectele, nu ce se dă”. (…) Modelul, predictibilitatea este normală. Modelul, nu testul de antrenament. Vreau neapărat să facem diferențierea. Modelul a știi câte subiecte ai este important pentru că tu, ca elev, trebuie să performezi cel mai bine prin ceea ce știi, nu eu să cresc nivelul de emotivitate prin nu știu ce mă întreabă„.
Despre testele de antrenament, Bogdan Cristescu a spus că acestea au apărut în pandemie când elevii nu mai aveau profesori cu care să interacționeze, iar problema o reprezintă de fapt „modul de folosire”.
„Există această dublă abordare. Pe de o parte, dorința părinților și profesorilor de a lucra cât mai mult ca să fie siguri. Și atunci te duci, din păcate, în rețetă, dorința noastră de a crea un cadru predictibil, pentru că e normal ca atunci când evaluezi niște copii să le oferi predictibilitate. Repet, predictibilitate în rețete (…) Din păcate poate deveni o rețetă. Întrebare este ce facem ca să nu devină rețetă? Știți cum este? Orice lucru este un lucru bun. Cuțitul este un lucru foarte bun dacă îl folosim la tăiat pâine. Dacă îl folosim pentru altceva nu mai este un lucru bun. Deci nu obiectul în sine este problema ci modul de folosire. Deci locul în care cred că trebuie să lucrăm este în a prezenta mult mai mult ce se poate face cu aceste exerciții. Pentru că scopul unui exercițiu este de a te plasa într-un context de învățare”, mai spune Cristescu.
Redăm răspunsurile integral
Diana Dumitrașcu, jurnalist TVR Info: Avem o discuție înainte să începem: teste de antrenament sau modele de subiecte.
Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare din MEC (CNCE): Ceea ce am publicat noi acum sunt modelele de subiecte. Noi am publicat aceste modele, așa cum o facem în fiecare an, pentru că astea sunt cerințele metodologiilor. De ce aș vrea să facem diferența între cele două? Pentru că modele de subiecte înseamnă la ce să se aștepte elevii în termen de.. câte subiecte unu, două, trei. Care ar fi ceea ce conținuturile, dacă vreți și competențele care sunt urmărite în subiecte din categoria: probleme de geometrie, sau la Română, partea de comunicare, text literar. Deci rolul lor, așa cum este și rolul simulărilor, este de a obișnui elevul cu condițiile de examen. Sub nicio formă ele nu trebuie privite ca: «Sigur, la unu, trei vei primi doi plus doi sau nu știu». Pentru că programele nu s-au schimbat totuși de ceva timp, mă refer la bacalaureat, subiectele de examen la clasa a VIII-a de Evaluare Națională s-au schimbat în 2020, curând și nu prea. Structura nu o poți poți schimba atât de ușor, pentru că în mod normal, când o schimbi, trebuie să o schimbi la începutul generației. Atunci, dacă am schimba acum ceva, ar trebui să facem pentru cei care intră în clasa a V-a. Acestea sunt modelele pentru a știi la ce să te aștepți. De exemplu, să te aștepți la un test grilă și se vezi că primești o întrebare cu răspuns deschis, în acest sens, modele.
Diana Dumitrașcu, jurnalist TVR Info: Sunt privite ca șabloane.
Bogdan Cristescu, director CNCE: Pentru că există foarte des această confuzie cu teste de antrenament, iar aici eu sunt cumva de o părere asemănătoare cu cea un pic subînțeleasă în ceea ce ați spus dumneavoastră. Această idee a testelor de antrenament a apărut o dată prin 2014, dar a fost doar pentru un an și au fost patru teste, foarte puțin. Apoi ele au apărut în perioada pandemiei. Atunci când au apărut pandemia, când copiii au stat acasă și când nu mai aveau profesor cu care să interacționeze, s-a pus problema acestor teste de antrenament. Și atunci, în 2022, s-au făcut aceste teste, nu puține, de exemplu eu mă gândesc că la matematică am avut, publicam 5 săptămânal, dați-vă seama la cât s-a ajuns, plus la toate programele și atunci, din păcate, așa cum s-a întâmplat în 2007-2008, cu suta de variante publicate, acestea s-au transformat în exercițiile care se lucrează, fără a fi gândite ca atare, pentru că testele de antrenament chiar sunt gândite în logica în care este o problemă pe care profesorul o poate dezvolta și discuta. Dar din păcate, din dorința de a lucra cât mai mult, cât mai mult, cât mai mult, și în 2023 iarăși a fost cerere de teste de antrenament și acum publice, chiar dacă noi nu mai publicăm de câțiva ani, publice sunt foarte multe. Și atunci există această dublă abordare. Pe de o parte, dorința părinților și profesorilor de a lucra cât mai mult ca să fie siguri. Și atunci te duci, din păcate, în rețetă, dorința noastră de a crea un cadru predictibil, pentru că e normal ca atunci când evaluezi niște copii să le oferi predictibilitate. Repet, predictibilitate în rețete.
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Dar de ce trebuie să fie predictibil? Și să fie aceste modele care se repetă în ultimii ani și se repetă aproape la indigo?
Bogdan Cristescu, director CNCE: La indigo, din categoria subiectul I, II, III. Șase întrebări la subiectul 1, păi, gândiți-vă dumneavoastră, dacă ați fi în pielea unui copil de 14 ani ați putea să vă duceți la un examen la care nu știți cum arată, nu ce se dă, ci cum arată?
Diana Dumitrașcu: jurnalist TVR Info: Dar materia nu e parcursă în cei 4 ani?
Bogdan Cristescu, director CNCE: Sigur că da. Deci de asta vă spun, este o diferență între structură și conținut. De asta am văzut intervenții care cumva au fost deschise: la subiectul III, 1, la matematică se de mereu funcție, iertați-mă eu despre o funcție vă pot vorbi un an. Eu pot cere aproape orice. Faptul că se dă o funcție arată că această noțiune este importantă mai departe pentru liceu, dar nu este predictibilă, pentru că acolo cerințele pot fi… Sigur, din nou vorbind, fără a nega realitatea, la funcții foarte foarte des, primul lucru care este cerut este o sumă de valori. Dar din nou, de ce cere acea sumă de valori? Pentru că pentru mine ca sistem este baza înțelegere, ceea ce înseamnă funcții de o anumită variabilă plus a reprezentării pe axe. Deci sunt nouă noi două noțiuni absolut necesare pentru a merge mai departe.
TVR Info: Unde e greșită abordarea cu aceste modele de subiecte din partea profesorilor, din partea părinților și din partea meditatorilor?
Bogdan Cristescu, director CNCE: Ceea ce pot eu să spun este următorul lucru chiar dacă a fost o foarte, foarte mare presiune din partea părinților, pentru că eu eram și primitorul de petiții, ceea ce pot să vă spun este că presiunea pentru teste de antrenament a fost din partea părinților atunci, care erau nesiguri și putem trece pe această nesiguranță spre nevoia de standarde, pentru că este foarte, foarte importantă, o nesiguranță pe care eu o pot înțelege ca părinte, că întotdeauna ți-ai dori să știi ce te așteaptă și de la edituri sau de la centrele de meditații. Profesorii la început se plângeau că sunt prea multe pentru că ei le aplicau la clasă, dar învățarea nu apare din aplicarea la clasă. Învățarea apare din discutarea lor, din dezvoltarea lor și din folosirea lor pentru feedback și pentru a merge în profunzime, dar apoi, cumva, fiind atât de multe și acoperind materia destul de bine, toată lumea le consideră un instrument bun de recapitulare. Revin.
Este un instrument bun de recapitulare, nu un instrument bun de învățare. Dacă cumva există o greșeală fără a putea avea dovezi că am intrat în toate clasele și tot una dintre greșeli este să le folosești la instrument de învățare, nu de recapitulare.
Diana Dumitrașcu, jurnalist TVR: Puteți renunța la ele să?
Bogdan Cristescu: Eu aș renunța de mâine, drept dovadă am renunțat. Noi nu mai avem teste de antrenament pe care să le publicăm de doi-trei ani.
TVR: Dar aveți aceste modele.
Bogdan Cristescu: V-am spus ca structură mi se pare normal să fie predictibil. Deci eu nu aș renunța la a anunța din timp, până și la școala de șoferi, știți că aveți 20 de întrebări grilă. O structură este normal să fie predictibilă. O structură este normal să fie predictibilă.
TVR Info: Dar sunteți de acord că în final e o rețetă?
Bogdan Cristescu: Din păcate poate deveni o rețetă. Întrebare este ce facem ca să nu devină rețetă? Știți cum este? Orice lucru este un lucru bun. Cuțitul este un lucru foarte bun dacă îl folosim la tăiat pâine. Dacă îl folosim pentru altceva nu mai este un lucru bun. Deci nu obiectul în sine este problema ci modul de folosire. Deci locul în care cred că trebuie să lucrăm este în a prezenta mult mai mult ce se poate face cu aceste exerciții. Pentru că scopul unui exercițiu este de a te plasa într-un context de învățare.
TVR Info: Sunteți profesor de matematică și ați declarat recent că elevii vin complet nepregătiți după 4 ani de școală.
Bogdan Cristescu: Nu am declarat asta. Am spus că este un pericol să se întâmple aceasta. Iar pericolul este plecat din această folosire a rețetelor. Pentru că dacă folosești exemplu, ca pe o rețetă, dacă din dorința de a face foarte mult, pentru că foarte des când îl întrebi pe un copil de ce ai rezolvat așa, el îți va răspunde pentru că așa am văzut făcut, în momentul acela eu, ca profesor, mă îngrijorez pentru că aș fi preferat să aud un raționament bazat pe: «am făcut așa pentru că am văzut că este o problemă din categoria cutare. Datele importante sunt acestea și raționamentul meu este așa». Da, dar foarte des să auzim, din păcate, pentru că așa am văzut făcut. Este un echilibru foarte greu de păstrat.
TVR Info: Ce aduc aceste modele în condițiile în care avem rezultatele pe care le avem la Evaluarea Națională?
Bogdan Cristescu: V-am spus modelul predictibilitatea este normală, pentru că revin. Modelul, nu testul de antrenament. Vreau neapărat să facem diferențierea. Modelul a știi câte subiecte ai este important pentru că tu, ca elev, trebuie să performezi cel mai bine prin ceea ce știi, nu eu să cresc nivelul de emotivitate prin nu știu ce mă întreabă. Știu ce mă întreabă și geometrie, și algebră, șase exerciții, de alea șase, de alea șase de alt mod, pentru că uitați-vă și o să vă dau un exemplu legat de modele. Sunteți și dumneavoastră de foarte, foarte mult timp preocupate de educație. Aduceți-vă aminte că atunci când am schimbat în aceste broșuri, la clasa a VIII-a un an și jumătate, s-a discutat despre cum tăiem greșeala și că acești copii nu știu cum să încercuiască, cum să taie. La asta mă refer prin predictibilitate. Să transformăm în examen în despre învățare, nu despre formă. Și atunci anunțăm forma – forma e predictibilă. Haideți să discutăm despre învățare’.
Informații de context
Problema irelevanței Evaluării Naționale în forma actuală a fost semnalată de OCDE încă din 2017, în raportul asupra evaluării din Educația din România. Acest tip de evaluare are un efect direct – înlocuiește învățarea prin înțelegere cu antrenamentul la test, scriau specialiștii. Elevii învață să recunoască formele de probleme, nu să gândească matematic, arătau și cercetătorii de la Institutul de Științe ale Educației într-o analiză din 2022, publicată în 2023, în care vorbeau despre faptul că nu există nicio evaluare a curriculumului realizat sau a profilului absolventului și de efectul de backwash pe care evaluarea în are.
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.
„Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.
Zeci de profesori au vorbit public în ultimii ani despre acest fenomen, despre cum examenul previzibil alimentează industria meditațiilor pentru că nota de la Evaluarea Națională stabilește ierarhia la admiterea în liceu și testul devine indirect o miză financiară. Iar previzibilitatea lui asigură profitul când părinții plătesc pentru „siguranța” unei note mari, iar piața oferă exact asta: antrenament pe șabloane, nu învățare autentică.
Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”
Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.
Citește și:
Modele de subiecte pentru Bacalaureat 2026, publicate de Ministerul Educației și Cercetării– descarcă exemple de cerințe la Română, Matematică, Istorie, Anatomie, Biologie, Chimie, Fizică, Geografie, Informatică, Socio-umane
Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională la Matematică – analiză
Modelele de subiecte pentru competențe lingvistice Bacalaureat 2026 la limbi străine, publicate de Ministerul Educației – la engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, portugheză, japoneză, chineză, ebraică, rusă
Modele de subiecte pentru competențe digitale la Bacalaureat 2026 și barem de evaluare, publicate de Ministerul Educației
Învățăm pentru examen în sensul prost al cuvântului, spune Bogdan Cristescu, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare: Unul dintre lucrurile care sunt extrem de toxice sau nocive sunt rețetele
Redacția
Matei Pop
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
1 comment
Rolul modelelor de subiecte este toxic.