Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) a spus despre rezultatele PISA 2025 că „e de preferat să faci mai puține exerciții abordate din diverse perspective și explicate pe îndelete decât să faci o pagină de exerciții asemănătoare”. Declarația a fost făcută după prezentarea datelor PISA 2025, marți, într-o conferință de presă. „Nu cred că putem vorbi de vină ci putem vorbi de dorința de a îmbunătăți lucruri”, a mai spus el.
- Edupedu.ro a publicat rezultatele PISA2025 care arată că România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică, se apropie rapid de acest prag și la Citire, arată studiul global în rândul elevilor de 15 ani
- Analiza Edupedu: Cum a diluat Ministerul Educației cele mai slabe rezultate ale României la PISA din 2006 încoace, într-o conferință de aproape patru ore în care oficialii au vorbit despre altceva
„Una dintre lecțiile pe care le-am putea învăța este că e de preferat să faci mai puține exerciții abordate din diverse perspective și explicate pe îndelete, decât să faci o pagină de exerciții asemănătoare”, spune Bogdan Cristescu întrebat de rezultatele PISA 2025.
„Elementele introduse și în curriculum și în practica didactică de a folosi interfața grafică, de a folosi aceste noțiuni în context practic, de a depăși momentul în care facem probleme tip este foarte important”, a mai spus Cristescu.
Întrebat a cui este vina pentru aceste rezultate, a mai spus: „nu cred că putem vorbi de vină ci putem vorbi de dorința de a îmbunătăți lucruri”.
În acest context Cristescu a subliniat că elevii români care au dat testele nu sunt obișnuiți nici cu tipul de examen susținut pe calculator, iar anul acesta au fost testate și aceste abilități:
„Atrag și atenția asupra domeniului inovativ PISA de anul acesta, care a fost learning in digital world, care este pune problema felului în care înveți într-un mediu digital. În ce măsură urmărești niște tutoriale, în ce măsură urmărești niște hinturi și lucruri. Uitați-vă, au fost făcuți niște itemi publici și vă puteți uita la ei.”
Redăm integral răspunsul
Bogdan Cristaescu: Vă pot da un exemplu din itemii publici din anul 2022, când matematica a fost domeniu principal. Acolo este o interfață grafică, pentru că PISA se dă pe calculator, în care copilul are mai multe linii în care poate completa costul de utilizare a unei mașini în condițiile de cât este prețul carburantului, cât este prețul mentenanței, cât este asigurarea și așa mai departe. După ce are ocazia să se antreneze în această interfață grafică pentru calcularea unor costuri de mentenanță pe an, i se de o listă cu patru mașini, fiecare mașină având aceste caracteristici: consumul pe suta de kilometri, distanța medie parcurs într-un an și așa mai departe și este pus să introducă datele, să facă calculele și să justifice.
Pentru un om care, să spunem, merge mai puțin de 15.000km/an care ar fi mașina preferabilă? Pentru un om care parcurge o distanță mai mare, care ar fi mașina preferabilă în realitate?
Cum influențează fiecare dintre aceste variabile costul final al utilizării mașinii pe an. Acesta este un exemplu de item PISA.
Diana Dumitrescu, jurnalist TVR: Adică vorbim de item care testează ce fel de cunoștințe, modalitate.
Bogdan Cristescu, director CNCE: Vorbim de itemi care integrează niște cunoștințe matematice, care ar fi doar înmulțiri și adunări sau o reprezentare grafică, dacă îți pui problema și de luare a unei decizii în funcție de ceea ce ai calculat.
Diana Dumitrescu, jurnalist: Peste jumătate dintre elevii de 15 ani sunt analfabeti funcțional la Matematică…
Bogdan Cristescu, director CNCE: Jumătate dintre elevi au obținut un scor la nivel de medie pe țară, au obținut un scor sub media OCD și sub nivelul doi. Așa cum am spus, este ideal să facem o diferențiere pe școli și să ne uităm la granularitatea datelor. Dar da, dacă privim doar prima cifră, ceea ce ați spus este adevărat, lucru care înseamnă că elementele introduse și în curriculum și în practica didactică de a folosi interfața grafică, de a folosi aceste noțiuni în context practic, de a depăși momentul în care facem probleme tip este foarte important. Iarăși, pentru a aduce lucrurile aproape și de ceea ce am făcut noi, acesta este motivul pentru care în standardele de evaluare de la gimnaziu și de la primar sunt introduse astfel de elemente: Transferul cunoștințelor într-un context nou, folosirea unor unor medii de învățare familiare sau mai puțin familiare, folosirea unor exerciții de tip manual sau nu.
Deci, din punctul meu de vedere, una dintre lecțiile pe care le-am putea învăța este că e preferabil să faci mai puține exerciții abordate din diverse perspective și explicate pe îndelete, decât să faci o pagină de exerciții asemănătoare.
Reporter: A cui este vina?
Bogdan Cristescu, director CNCE: Nu cred că putem vorbi de vină ci putem vorbi de dorința de a îmbunătăți lucruri. Așa cum ați văzut la TIMSS, unde este o testare mai apropiată de zona de curiculum, rezultatele sunt mai bune și sigur nu sunt eu în măsură cel care să arate degetul cu decid.
Ioana Nicolescu, Euronews: Ar trebui să schimbăm programele cu ricula școlară pentru a face față:
Bogdan Cristescu: Curricula școlară este de rezultate în timp. Ați văzut că la TIMSS, la clasa a 4-a la clasa a 8-a deja au început să apară rezultate după folosirea măcar a unui ciclu normal, terminând cu curicula de liceu. Etapa următoare este să continuăm pentru spre cea de primar, spre utilizarea ei, deoarece din 2013 până acum contextul educațional s-a schimbat foarte mult, în special cel al folosirii tehnologiilor. Gândiți-vă, pentru a avea un pic o perspectivă, această testare PISA este o testare computer based, adică pe calculator, pe ecran.
În 2028, 2029, prin POCIDIV și noi vom avea ca țară o platformă națională de evaluare pe ecran. Eu sunt ferm convins că atunci când copiii vor fi obișnuiți să-și susțină evaluările pe ecran, le va fi mai ușor să răspundă și la acest tip de informație PISA.
Deci detaliile sunt legate nu doar de conținut, nu doar de curiculum, ci și de context și de modalitate de testare și așa mai departe. În toate aceste domenii trebuie să îmbunătățim lucrurile.
Euronews: Deci, o nouă reformă la nivel de curiculă, după ce se termină cea implementat acum la liceu?
Bogdan Cristescu: Eu m-aș feri de cuvântul reformă, care este un cuvânt care sperie. Este o durată normală de viața curriculumul, care necesită îmbunătățiri în funcție de realitățile care se schimbă. Gândiți-vă, că atunci când s-a făcut curriculum, în 2017, nu se punea problema sub nicio formă a generativei AI sau a folosirii digitalului la un asemenea nivel.
Reporter: Da, dar copiii aceștia din 2025 vin după o pandemie, au folosit și mai mulți calculatorul.
Bogdan Cristescu: Așa cum ați văzut, investițiile prin PNRR de abia s-au finalizat. Testarea a fost în 2025. Doamnele de la Centrul Național PISA, de la Institul de Ședințele Educației au spus că vor face o cercetare de cauzalitate între nivelul de folosire a digitalului și și ceea ce s-a întâmplat în pandemie. Dacă ne uităm la testările care au fost făcute și ați avut exemplu ICIRLS acolo chiar rezultatele noastre sunt și mai puțin încurajatoare. Din categoria folosim device-uri, dar nu le folosim pentru învățare. În acest context, atrag și atenția asupra domeniului inovativ PISA de anul acesta, care a fost learning in digital world, care este pune problema felului în care înveți într-un mediu digital. În ce măsură urmărești niște tutoriale, în ce măsură urmărești niște hinturi și lucruri. Uitați-vă au fost făcuți niște itemi publici și vă puteți uita la ei.
Unul dintre ele arată așa: este un pătrat în care sunt două obstacole și ți se de o listă de comenzi de tipul la stânga la dreapta, sus, jos și ți se cere să ajungi dintr-un punct în alt punct.
I se cere elevului o succesiune de pași logici pentru a urma a ajunge din punctul A in punctul B. Este ca și cum ai mișca o piesă pe o tablă de șah. Ei sunt digitali. Dar revin, dacă stați și vă gândiți, aceasta este o componentă algoritmică, pentru că este o succesiune de pași care trebuie făcuți într-o anumită ordine, ținând cont de unele restricții. Dacă ar fi să ne uităm, un item similar ați fi găsit în evaluările de clasa a II-a și a IV-a de acum câțiva ani”.
Informații de context
PISA 2025 a evaluat aproximativ 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproape 33 de milioane de adolescenți de 15 ani. În România au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentativi pentru circa 172.000 de tineri, adică 76% din populația de 15 ani.
Restul de circa 24% reprezintă tineri aflați în afara școlii, înscriși în clasa a VI-a sau în clase inferioare ori excluși metodologic din evaluare. Noveanu a precizat că excluderile, indiferent de criteriu, nu pot depăși 5% din populația vizată la nivelul unei țări fără ca rezultatele să fie afectate din punctul de vedere al standardelor PISA.
Mai puțin de jumătate dintre elevi ating pragul minim la matematică.
Nivelul 2 PISA este utilizat drept prag de referință pentru alfabetizarea funcțională. În prezentarea sa, Gabriela Noveanu a arătat că 54% dintre elevii români ating cel puțin acest nivel la științe, 52% la citire și numai 48% la matematică.
Prin urmare, proporțiile elevilor sub nivelul de bază sunt de 46% la științe, 48% la citire și 52% la matematică. Ponderea elevilor cu performanțe foarte ridicate, la nivelurile 5 și 6, rămâne redusă: 2% la științe, 1% la citire și 4% la matematică.
Comparativ cu 2015, România a înregistrat o scădere semnificativă statistic de 25 de puncte la matematică și 21 de puncte la citire. La științe, rezultatele sunt relativ stabile.
În același interval, ponderea elevilor sub nivelul 2 a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu 9 puncte procentuale la citire și cu 7 puncte procentuale la științe.
