BREAKING Daniel David, primele concluzii ale dezbaterilor pe proiectele de planuri-cadru de liceu: În cazul latinei voi propune în final revenirea la elementul centralizat / Mă gândesc la impunerea unui procent din orele alocate disciplinelor care să fie dedicat doar consolidării, activităților remediale și transferului de cunoștințe în viața reală

După primele 10 zile de dezbateri privind noile planuri-cadru pentru liceu, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, scrie într-un articol pe blogul său că „învățăm să dezbatem” și după ce primele propuneri au fost doar critici vehemente, acum „oamenii educației au început să vină cu propuneri tot mai bune și suntem pe drumul corect”. David clarifică direcția în care se îndreaptă reforma și subliniază că procesul de consultare publică este nu doar necesar, ci și educativ.

Modificările propuse nu urmăresc doar reducerea numărului de ore, ci și descentralizarea deciziei educaționale, astfel încât școlile și elevii să aibă un rol mai activ în conturarea parcursului școlar, potrivit oficialului.

„Demersul înseamnă de fapt încurajarea unui registru opțional mai consistent, în care să ținem cont și de alegerile școlilor și ale elevilor (nu doar ale ministerului), pentru a personaliza educația,” explică Daniel David.

Ministrul Educației subliniază că în primele zile de dezbateri au predominat reacțiile polarizate – fie susțineri entuziaste, fie critici vehemente. Cu toate acestea, după apelul său la dialog constructiv, profesorii, părinții și specialiștii din educație au început să vină cu propuneri argumentate, ceea ce indică un progres real în procesul de consultare.

„Sunt optimist că învățăm să dezbatem. Dacă în primele zile reacțiile au fost de critică sau susținere (adesea necondiționate), oamenii educației au început să vină cu propuneri tot mai bune și suntem pe drumul corect,” potrivit lui Daniel David.

Una dintre cele mai importante schimbări pe care le propune reforma planurilor-cadru este descentralizarea, care le va oferi școlilor și elevilor mai multă libertate de alegere. Ministrul explică faptul că nu este vorba despre eliminarea mecanică a unor discipline sau ore, ci despre crearea unui sistem educațional mai personalizabil, în care deciziile nu sunt impuse exclusiv de minister, ci și de școli și elevi. „Am început să înțelegem filosofia acestor planuri-cadru: nu este vorba despre simpla reducere a încărcării elevilor, ci despre descentralizare și crearea unui registru opțional mai consistent. Astfel, personalizăm educația ținând cont de alegerile școlilor și ale elevilor,” explică Daniel David.

Cu toate acestea, descentralizarea trebuie făcută echilibrat, mai spune David. Ministrul oferă exemplul limbii latine, unde inițial s-a dorit trecerea materiei la statut de opțional, însă în urma consultărilor, el consideră că această abordare nu ar asigura o alegere rațională și, prin urmare, susține revenirea la un statut centralizat pentru această disciplină.

„Cu siguranță, în cazul latinei voi propune  în final revenirea la elementul centralizat, descentralizarea, bună ca intenție, neasigurând încă alegerea rațională acolo unde s-ar cuveni dacă latina rămâne opțională (așa cum am fost convins prin discuțiile cu specialiștii și organizațiile profesionale din domeniu)”, susține Daniel David.

Deja din 4 februarie ministrul spunea că „latina ar putea să nu fie lăsată doar la decizia școlii”, ci „să fie o prezență și o formulare de sus în jos din partea Ministerului”.

Un alt punct important menționat de ministru este revenirea unor discipline esențiale pentru identitatea națională și cultura generală a elevilor. „După mai mult de 20 de ani de lipsă vom readuce ca nume discipline care contribuie direct la cultura națională (ex. Istoria românilor), pentru a da un semnal clar că o lume modernă nu poate exista fără identitatea națională, iar gramatica va reveni de asemenea la liceu; așa cum am spus la lansarea planurilor-cadru, prea mulți copii nu-și cunosc corect istoria sau geografia națională și vorbesc prost limba română.”

Această decizie vine în contextul unor îngrijorări privind analfabetismul funcțional, despre care ministrul afirmă că a devenit o problemă gravă și că nu mai poate fi ignorată.

O altă modificare esențială pe care o propune ministrul este reorganizarea conținuturilor pentru a permite consolidarea cunoștințelor și aplicarea lor în viața reală. „Aerisirea curriculumului trebuie să se facă și la nivel de programe. Mă gândesc la impunerea unui procent din orele alocate disciplinelor care să fie dedicat doar consolidării, activităților remediale și transferului de cunoștințe în viața reală,” scrie Daniel David,

El reafirmă că scopul acestui proces de reformă este crearea unor planuri-cadru care să fie larg acceptate de profesori, părinți și elevi, astfel încât modernizarea educației să fie un succes real. „Dezbaterile continuă, iar la final ne dorim planuri-cadru în care modernitatea și tradiția să contribuie la formarea unor absolvenți buni specialiști, buni cetățeni și oameni mulțumiți de propria viață.”

Ministrul reiterează că aceste schimbări nu sunt doar administrative, ci reprezintă o transformare profundă a educației românești.

Redăm mesajul integral al ministrului Daniel David:

„După primele 10 zile de dezbateri ale planurilor-cadru, iată primele constatări:

1. Sunt optimist că învățăm să dezbatem. Acest exercițiu de dezbatere a planurilor-cadru este și unul educațional. Dacă în primele zile reacțiile au fost de critică sau susținere (adesea necondiționate), la apelul meu că acest lucru nu mă ajută în a găsi cea mai bună variantă pentru elevi, profesori, părinți și societate, oamenii educației au început să vină cu propuneri tot mai bune și suntem pe drumul corect.
2. Am început astfel să înțelegem filosofia acestor planuri-cadru, și anume nu de a „scoate” discipline/ore pentru a reduce simplu încărcarea pe elevi, ci de a reduce centralismul (caracterul obligatoriu) prin unele descentralizări la nivelul școlii și la nivelul deciziei elevilor (caracterul opțional). Așadar, demersul înseamnă de fapt încurajarea unui registru opțional mai consistent, în care să ținem cont și de alegerile școlilor și ale elevilor (nu doar ale ministerului), pentru a personaliza educația. Rămâne de văzut cât se va descentraliza, în această formă unii considerând că este prea mult, alții că este prea puțin. Cu siguranță, în cazul latinei voi propune  în final revenirea la elementul centralizat, descentralizarea, bună ca intenție, neasigurând încă alegerea rațională acolo unde s-ar cuveni dacă latina rămâne opțională (așa cum am fost convins prin discuțiile cu specialiștii și organizațiile profesionale din domeniu).
3. Am cerut tuturor disciplinelor (specialiștilor care se ocupă de acestea) să gândească modele noi, nu doar număr de ore, în forma actuală lucrurile nefuncționând bine, în condițiile în care școala produce prea mult analfabetism funcțional pentru secolul XXI. Chiar nu se mai poate așa! Iar profesorii și organizațiile profesionale au început să înțeleagă asta. Astfel, spre exemplu, după mai mult de 20 de ani de lipsă vom readuce ca nume discipline care contribuie direct la cultura națională (ex. Istoria românilor), pentru a da un semnal clar că o lume modernă nu poate exista fără identitatea națională, iar gramatica va reveni de asemenea la liceu; așa cum am spus la lansarea planurilor-cadru, prea mulți copii nu-și cunosc corect istoria sau geografia națională și vorbesc prost limba română.
4. Este clar că aerisirea curriculumului trebuie să se facă apoi și la nivel de programe, aici gândindu-mă deja la impunerea unui procent din orele alocate disciplinelor care să fie dedicat doar consolidării, activităților remediale și transferului de cunoștințe în viața reală.

Dezbaterile continuă, în final urmărind să avem planuri-cadru în care modernitatea și tradiția contribuie la formarea unor absolvenți buni specialiști, buni cetățeni și oameni mulțumiți de propria viață. Așa cum am spus la lansarea lor, urmăresc ca planurile-cadru care vor rezulta din aceste dezbateri să fie larg acceptate pentru a moderniza educația românească!”