Bugetul alocat Cercetării pentru 2023, în cadrul Ministerului Cercetării și Digitalizării, rămâne la un nivel similar cu cel de anul acesta: sub 0,2% din PIB / În octombrie, premierul Ciucă vorbea despre un buget „cel puțin dublu”

2.539 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Guvernul alocă domeniului Cercetare Fundamentală și Cercetare Dezvoltare 2,81 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget pe 2023 publicat săptămâna aceasta de Ministerul Finanțelor și anunțat drept aprobat în urmă cu puțin timp de către Executiv. Suma pe care o propune să fie alocată domeniului cercetare, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, este în creștere considerabilă față de execuția pe anul în curs, estimată preliminar la 1,7 miliarde de lei, dar reprezintă numai 0,18% din PIB, față de o alocare de 0,17% pentru anul în curs – în condițiile în care premierul Nicolae Ciucă anunța, recent, că pentru anul viitor bugetul cercetării “va fi cel puțin dublu”.

În proiectul de buget, alocarea pentru MCID – domeniul Cercetare Fundamentală-Cercetare Dezvoltare în 2023 este de 2.811.488.000 lei, aproape dublu față de realizările raportate pentru 2021(1.59 miliarde lei) și mult peste execuția pe 2022 (1,73 miliarde lei), raportate în același document.

“Creșterea” raportată pentru 2022-2023 este, prin urmare, de 62,35%. Însă alocarea de anul acesta este similară, ca procent din PIB, cu cea de anul trecut, rămânând sub pragul de 0,2% (0,18%).

Guvernul estimează că aceasta va crește până la 3,4 miliarde de lei în 2026.

Nivelul este mult inferior țintei menționate în programul de guvernare pentru finanțarea cercetării, anume 2% din PIB (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) până în 2024: „Creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii cu prioritate a cercetării aplicative și inovării, dar și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere”.

Însă Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, adoptată anul acesta, schimbă această țintă în sensul atingerii nivelului de 1% din PIB cu câțiva ani mai târziu – până în 2027. 

În octombrie a.c., premierul Nicolae Ciucă declara că bugetul ce urmează să fie alocat anul viitor domeniului cercetare-dezvoltare va fi „cel puțin dublu, dacă nu triplu”. El spunea atunci că “nu vrem să exagerăm cu cifrele şi să venim cu sume care să pară la prima vedere ca fiind foarte ademenitoare, vrem să prezentăm realitatea, aşa cum este ea, şi să redobândim încrederea necesară că suntem responsabili de proiecte care cu adevărat se pot îndeplini în realitate şi se pot pune în practică”.

  • Chiar și în condițiile unei dublări/triplări a bugetului, nu avea cum să fie atinsă ținta de 1% din PIB în 2023.


1 comment
  1. Atingerea unui nivel decent este o ținta continua, începând cu perioada Nastase.
    Declarativ, am avut permanent aceasta ținta (la început, 0.8%, ulterior 1%, apoi 1%+1%, ca nu doare sa scrii ceva într-un text legislativ). Real, avem o permanenta amânare a creșterii bugetului cercetării; aniversăm 20 de ani de veșnice amânări, 20 de ani în care mai mult de 75% dintre cei care și-au dorit sa facă cercetare în România au găsit mediul potrivit în alta parte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Noile rezultate experimentale din CERN și Fermilab confirmă existența oderonului, a cărui ipoteză a fost formulată de cercetătorul Basarab Nicolescu, românul care a luat aur la prima Olimpiadă Internațională de Matematică din istorie, anunță Universitatea Babeș-Bolyai

Analiza rezultatelor recent obținute în cadrul acceleratorului de particule LHC din CERN și a Tevatronului de la Fermilab au confirmat ipotezele formulate de profesorul Basarab Nicolescu și de fizicianul polonez…
Vezi articolul

Spania impune ținte cantitative universităților nou înființate, pentru a garanta calitatea activității academice: minim 4.500 de studenți în primii ani de funcționare, programe în cel puțin 3 ramuri ale cunoașterii, investiții în cercetare de cel puțin 5% din bugetul instituției

Condițiile de bază pentru înființarea unei noi universități au fost actualizate în Spania, printr-un decret ce prevede ținte cantitative menite să asigure calitatea și sustenabilitatea acestora, potrivit unei prezentări făcute…
Vezi articolul

Sindicatul salariaților de la Universitatea Transilvania din Brașov răspunde rectorului: „Salariile de 8.000 de euro pe lună nu sunt norma, ci excepția. Sistemul actual încurajează impostura, nu performanța”

„Un număr extrem de mic dintre colegii noștri” beneficiază de venituri lunare de 7000-8000 de euro net, susține Sindicatul Salariaților din Universitatea Transilvania din Brașov, într-un punct de vedere transmis…
Vezi articolul