Când se poate vorbi despre școli deschise în siguranță? Analiza unui expert american, pe baza celor mai recente studii

9.317 vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Diversele studii foarte recente despre incidența Covid, transmisia noului coronavirus, efectele măsurilor preventive și estimări privind impactul vaccinării sunt puse cap la cap într-o analiză semnată săptămâna aceasta de un expert american, în publicația de popularizare a științei The Conversation. Brandon Guthrie, expert în sănătate globală și epidemiologie de la University of Washington, ajunge astfel la concluzia că majoritatea covârșitoare a dovezilor susțin predarea față în față, cu riscuri foarte scăzute, atât timp cât este implementat corect protocolul de siguranță și prevenție.

Despre transmisia Covid-19 în școli:

Studiile continuă să arate că infecțiile sunt mai puțin răspândite în rândul elevilor, mai ales în rândul celor din școala primară, decât în cazul altor categorii de vârstă. Sunt menționate studii din Florida, Utah, Missouri care arată că mai puțin de 1% dintre copii s-au infectat, deși în aceste cazuri cei mai mulți au participat la școala față în față, iar majoritatea cazurilor nu au fost asociate expunerii la virus în mediu școlar. Studiile citate arată că au existat focare în școli, dar cele mai multe au fost restrânse, iar transmisia între elevi a fost rară.

Despre impactul vaccinării

Răspândirea Covid-19 în rândul cadrelor didactice și al angajaților din unitățile de învățământ a fost limitată chiar și fără vaccinări, acolo unde s-au respectat regulile de prevenție. Vaccinarea oferă un nivel în plus de protecție, iar cu cât crește numărul angajaților din învățământ care se vaccinează, cu atât scade riscul de infectare, inclusiv în rândul cadrelor școlare care nu se vaccinează și al elevilor. Autorul arată că vaccinul protejează persoana vaccinată, dar și reduce riscul de transmisie a virusului de la o persoană vaccinată la una nevaccinată, în condițiile în care studiile arată că transmisia este mult mai comună, în mediul școlar, de la profesor la elev și între profesori, decât de la elev la profesor.

Despre măsurile de distanțare și prevenție

Întrucât nu există dovezi că distanța de 2 metri între elevi e mai eficientă în prevenție decât cea de 1 metru, Centrele Americane pentru Controlul și Prevenția Bolilor recomandă acum distanța de 1 metru, în clase.

  • Măștile continuă să fie cel mai eficient mijloc de reducere a infectărilor și transmisiei.
  • Bulele (menținerea unor grupuri limitate de elevi în cadrul școlilor) par să aibă eficiență în prevenirea răspândirii masive a virusului și permit limitarea numărului de studenți care trebuie izolați, la nevoie.
  • Măștile funcționează și în cazul transportului elevilor, fiind optimă masca dublă, dar trebuie să existe o spațiere cât mai mare între elevi. În acest caz măsuri precum spălarea mâinilor sunt mai importante decât în alte cazuri.
  • În cazul activităților sportive, noi studii arată că acestea pot avea loc în siguranță dacă se desfășoară afară, iar participanții au un nivel scăzut al contactelor. Există sporturi asociate unor focare extinse – luptele, hockey-ul, fotbalul american, iar altele sunt considerate, pe baza datelor de până acum, relativ sigure – fotbalul, tenisul.

Despre măști, spălat pe mâini și folosirea dezinfectanților

Purtatul măștii va rămâne măsura esențială de prevenție, cel puțin până când vaccinul va pe deplin accesibil inclusiv pentru minori. Chiar și atunci, potrivit autorului, apariția unor noi variante de virus, rezistente la actualele vaccinuri, ar putea impune folosirea în continuare a măștilor. În contrapondere la studii care arată o incidență în general redusă în școlile unde sunt purtate măști, este dat drept exemplu cazul Suediei, unde incidența în rândul copiilor care au mers la școală fără mască este mai mare – deși în general redusă la rândul ei – decât în rândul copiilor care au învățat online.

Deși noul coronavirus a fost detectat pe suprafețe, atingerea acelor suprafețe nu pare să fie o formă semnificativă de transmisie. E bine ca toată lumea să se spele intens pe mâini și să folosească dezinfectanți, dar, din punct de vedere al prevenției, purtatul măștilor și distanțarea sunt mai importante (mai multe detalii).

Citește sinteza completă pe The Conversation.

Foto: Artmim – Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii
  1. Articole de spălat creierul, un ministru de o inconștientă ce frizează cel mai elementar bun simț, cunosc caz concret de un copil de clasa 1 care și-a infectat ambii bunici în așteptarea părinților de la servici, rezultatul…doua înmormântări.Ce ne poate spune dl.ministru de aceasta trauma a micuțului….?!?

  2. Toate tâmpeniile sunt preluate, poate chiar modificate, sa ii prosteasca pe romani.
    Cum sa fie redusa transmiterea elev profesor și mai intensa transmiterea profesor elev? O aberatie.
    Ati testat toți elevii săptămânal sa vedeți cati elevi asimptomatici transmit profesorilor și în familii virusul?
    Nu. Atunci cum puteți sa neglijați în mod voit faptul ca elevii (de la cei mici la cei mari) sunt principalii vectori de transmitere a virusului?
    Ministrul Câmpeanu da liber publicării aberațiilor pe gustul dumnealui, ca să împingă în mijloacele aglomerate de transport în comun toți elevii (ca de profesori știm ca nu ii pasa).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mi se pare criminal că nu abordăm direct reducerea analfabetismului funcțional, care duce la abandon școlar. Copilul care se simte prost va face tot ce poate să nu se ducă la școală – Liliana Romaniuc, Asociația Română de Literație

Copiilor nu le place școala. Este o caracteristică a acestui timp și, “dacă am dori să le placă școala, ar trebui să facem niște transformări în modul în care le…
Vezi articolul