Carieră: Mulți elevi nu se așteaptă să urmeze studii înalte, deși au rezultate foarte bune / Școlile îi pot ghida pe tineri cum să-și finanțeze educația – raport OECD

1.489 de vizualizări
Photo by Kateryna Babaieva from Pexels
Elevii, mai ales cei care provin din medii dezavantajate, trebuie încurajați să-și stabilească ținte cât mai înalte, dar realiste pentru traseul lor prin școală, pentru că pe măsură ce tehnologiile avansează, cererea de forță de muncă de înaltă calificare va crește. Aceasta este concluzia unui nou raport OECD elaborat pe baza celor mai recente rezultate PISA, raport care arată diferențele mari între așteptările elevilor privind viitoarea carieră și abilitățile efective ale acestora, mai ales în cazul elevilor din medii defavorizate.

În cazul României, raportul arată, grafic, faptul că sub 10% dintre elevii din medii avantajate, care se așteaptă să aibă o ocupație de înaltă calificare, nu se așteaptă să termine un program de învățământ terțiar. În același timp, această lipsă de așteptare privind finalizarea unor programe de învățământ terțiar se întâlnește la aproape 50% dintre elevii care provin din zone dezavantajate, dar care se așteaptă să aibă slujbe de înaltă calificare.

Raportul OECD nu pune accentul pe România, ci pe alte țări europene, atât din vestul, cât și din estul continentului. Raportându-se la rezultatele evaluărilor PISA, documentul arată, între altele:

  • În Austria, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Polonia și Elveția, unul din doi dintre elevii din zone dezavantajate, care apreciau că vor avea slujbe calificate sau de management la vârsta de 30 de ani, nu se așteptau să urmeze un program de învățământ terțiar. Media OECD, din acest punct de vedere, este de 1 din trei copii în medii dezavantajate, față de 1 din 10 copii din medii avantajate, cu obiective de carieră similare.
  • În medie la nivel OECD, 7 din 10 elevi cu rezultate foarte bune, provenind din medii dezavantajate, au spus că se așteaptă să finalizeze un program de învățământ terțiar, comparativ cu 9 din 10 elevi cu rezultate foarte bune, provenind din medii avantajate.

O problemă constatată în raport este faptul că mulți elevi nu știu cum să obțină informații privind finanțarea (împrumuturi sau granturi). Media OECD: 4 din 10 elevi spun că nu știu cum să obțină astfel de informații. Diferențele sunt însă mari: în rândul elevilor dezavantajați din țări diverse precum Belgia, Danemarca, Hong Kong (China), Irlanda, Maroc sau Noua Zeelandă, peste jumătate au spus că nu știu cum să obțină astfel de informații.

Concluzia raportului:

  • „Încurajarea elevilor, mai ales a celor din familii cu educație redusă, pentru a-și stabili așteptări înalte, dar realiste privind educația și munca lor viitoare nu este doar o modalitate de a promova mobilitatea socială, ci și un lucru necesar pentru a alimenta prosperitatea economică. Așteptările reduse ale unor elevi cu rezultate foarte bune pot lipsi societățile și economiile de talent valoros și foarte necesar. Dat fiind că școlile pot ajunge la un număr mare de tineri, în mod sistematic, ele reprezintă un punct-cheie de acces pentru ghidarea carierei și pentru informare privind ajutorul financiar pentru continuarea învățării. Constrângerile financiare nu ar trebui să îi prevină pe elevii din medii dezavantajate să participe la învățământul terțiar”.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, despre Nichifor Crainic, ideolog al extremismului interbelic, prezent în manuale și în programa școlară: E nevoie de sincronizarea conținuturilor. Cu ce rămâne elevul? Află la română că X este valoare literară, la Istorie – că același X a promovat valori anti-umane

„Din nefericire, în România nu există o strategie sau politică publică educațională de sincronizare a conținuturilor educaționale”, problemă care trebuie rezolvată de cei care se ocupă de programele școlare, a…
Vezi articolul

STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții

În premieră, România este pe primul loc în 44 de țări în privința consumului problematic de social media. Concret, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani din România au…
Vezi articolul

„Ador poveștile scurte! Mi se pare că un volum de povești e, așa, ca o cutie de bomboane de ciocolată” – Cinci recomandări de carte pentru copii și tineri de la librarul Ana Sipciu, cu povestiri moderne și care te lasă cu gura căscată de uimire ori de râs

În viața mea de adult nu sunt mare cititor de proză scurtă, recunosc (ca majoritatea românilor, din câte îmi amintesc parcă văzusem remarca asta pe undeva). În schimb, când e…
Vezi articolul

Performanțele elevilor la matematică și științe cresc substanțial la trecerea din clasa a IV-a în clasa a V-a și ușor din clasa a VIII-a în clasa a IX-a – studiu longitudinal realizat în nouă țări pe baza TIMSS 2023 / Sistemele de educație din Balcani – cele mai mici creșteri

Studiul internațional TIMSS, ce evaluează competențele elevilor la matematică și științe, a avut în premieră, la ediția din 2023, o extensie longitudinală: elevii din nouă țări participante au fost evaluați…
Vezi articolul