STUDIU The Economist Intelligence Unit: Viena este cel mai bun oraș pentru locuit; Infrastructura, calitatea aerului, ofertele educaționale și medicale sunt “într-un context de stabilitate de invidiat”

991 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Viena a fost desemnată cel mai bun oraș pentru locuit, dintre cele 140 de orașe analizate de The Economist Intelligence Unit. Este pentru al doilea an consecutiv când capitala Austriei ocupă primul loc în clasamentul realizat în baza următoarelor criterii: stabilitatea, sănătatea, cultura și mediul, educația și infrastructura, relatează Agerpres. Educația se numără printre criteriile-cheie luate în considerare.

Cel mai bun oraș pentru locuit

Infrastructura Vienei, calitatea aerului, ofertele sale culturale, educaționale şi medicale sunt într-un context de stabilitate de invidiat, spun autorii raportului. Viena a devansat astfel din nou Melbourne, care ani de zile s-a aflat în fruntea clasamentului, potrivit agenției de presă citate.

Top 10 cele mai bune orașe pentru locuit, potrivit The Economist Intelligence Unit:
  1. Viena – Austria
  2. Melbourne – Australia
  3. Sydney – Australia
  4. Osaka – Japonia
  5. Calgary – Canada
  6. Vancouver – Canada
  7. Toronto – Canada
  8. Tokyo – Japonia
  9. Copenhaga – Danemarca
  10. Adelaide – Australia

În ceea ce privește educația, amintim că Austria a ocupat locul 26 la Testele PISA 2015; spre comparație, România s-a clasat pe poziția 48.

La criteriul Educație, indicatorii pe care The Economist Intelligence Unit i-au luat în considerare au fost:

  • Gradul de disponibilitate a învățământului privat
  • Calitatea învățământului privat
  • Indicatori ai sistemului public de învățământ (adaptați de la Banca Mondială)
Top 10 orașe cel mai puțin “locuibile”:
  1. Damasc – Siria
  2. Lagos – Nigeria
  3. Dacca – Bangladesh
  4. Tripoli – Libia
  5. Karachi – Pakistan
  6. Port Moresby – Papua Noua Guinee
  7. Harare – Zimbabwe
  8. Douala – Camerun
  9. Alger – Algeria
  10. Caracas – Venezuela

Parisul a pierdut şase locuri (poziția 25), ca urmare a mișcării “vestele galbene” apărută pe rețelele de socializare în noiembrie 2018 și transformată în proteste violente față de politica fiscală şi socială a președintelui francez, Emmanuel Macron (sursa și detalii).

Orasele care au câștigat cele mai multe poziții, respectiv care au coborât cel mai mult în clasament / Foto: The Economist Intelligence Unit
Detalii metodologice: vezi aici cum este calculat rating-ul

The Economist Intelligence Unit realizează anual evaluarea celor 140 de oraşe, pe o scară de 100 de puncte, în baza unor indicatori precum: nivel de trai, criminalitate, rețele de transport, acces la educație şi sănătate, stabilitate economică şi politică.

Pentru prima dată, criteriile includ un parametru care ține cont de efectele schimbărilor climatice asupra calității vieții, notează Agerpres. În acest context, New Delhi şi Cairo sunt sancționate din cauza “calității slabe a aerului, a temperaturilor medii neatractive şi a aprovizionării insuficiente cu apă“.

La Londra şi New York se înregistrează percepția unui risc semnificativ de criminalitate şi terorism, precum și de infrastructuri supraaglomerate; cele două orașe sunt pe locurile 48 şi 58, potrivit agenției de presă.

Foto: Imagine de Michael Kleinsasser de la Pixabay


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ordonanța privind alocarea de fonduri externe nerambursabile pentru cumpărarea de tablete, dispozitive electronice pentru școala online, dezinfectanți și echipamente medicale – adoptată cu amendamente de Camera Deputaților

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, cu amendamente, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.144/2020 privind unele măsuri pentru alocarea de fonduri externe nerambursabile necesare desfăşurării în condiţii de prevenţie a…
Vezi articolul

Consiliul Național al Elevilor, despre structura anului școlar 2021-2022: O fragmentare extremă și dezechilibru semnificativ între semestre / Ce variantă propusese organizația, care se plânge de lipsa consultărilor

“Ministerul [Educației] își asumă, practic, o fragmentare extremă a anului școlar și un dezechilibru semnificativ între semestre. Atragem atenția faptul că o astfel de măsură a fost aprobată și în…
Vezi articolul