Cazul rectorului Universității Tehnice din Iași, senatorul Dan Cașcaval, sub umbrela politică și administrativă a căruia 220 de studenți s-au înscris în PSD, readuce în prim plan, prin principala organizație a studenților, problema politizării învățământului superior prin rectorii-parlamentari. Plasați în incompatibilitate legală acum un deceniu și jumătate, ei și-au legiferat rapid, din nou, existența, au păstrat-o în noile legi ale educației, iar acum și-au consolidat dominația în mediul academic, atât în propriile universități, cât și în Consiliul Național al Rectorilor.
- Senatorul Dan Cașcaval, rector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), a ajuns în atenția publică prin faptul că a scris, pe un grup PSD, că și-a „asumat responsabilitatea aducerii tinerilor în echipă. Nu doar simpatizanți, ci membri de partid”, în condițiile în care „astăzi 220 de studenți din universitatea noastră s-au înscris în partidul nostru”. Dar el a transmis, pentru Edupedu.ro, că a aflat de la conducerea PSD că studenții au intrat în partid și a negat orice implicare politică – detalii despre acest caz aici.
În urma situației de la TUIASI, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a condamnat ceea ce numește „transformarea universităților în instrumente de recrutare politică” și a cerut Parlamentului să reintroducă incompatibilitatea dintre funcțiile de rector și demnitate publică sau conducere politică. ANOSR face trimitere directă la prevederile din vechea Lege a educației, din 2011, care introdusese incompatibilitatea rector-parlamentar, cerând revenirea la prevederile adoptate atunci.
În Parlament continuă să existe, însă, rectori-parlamentari – Dan Cașcaval nu este singurul în această ipostază – care, în același timp, domină și mediul academic. Cine sunt cei mai influenți foști și actuali membri ai Parlamentului, unde țin frâiele domeniului Învățământ, persoane care au deținut/dețin simultan și funcții de rector, pe care unii dintre ei le păstrează mult peste pragul de două mandate permis de lege?
- Notă: Atât fosta Lege a educației naționale, din 2011, cât și noua Lege a învățământului superior din 2023 prevăd că rectorii pot avea maxim 2 mandate. Însă mai mulți rectori au profitat de o portiță creată în vechea lege pentru a „prinde” un al treilea mandat. Iar o parte dintre aceștia au prins și al patrulea mandat, cu posibilitatea de a-l obține pe al cincilea (ajungând, deci, la peste 20 de ani în funcție) pe noua lege, care nu ia în calcul mandatele exercitate deja în stabilirea limitei de două mandate.
- Vezi, mai jos, condițiile legale care au permis rectorilor-parlamentari să-și păstreze pozițiile
Edupedu.ro vă prezintă cele mai cunoscute cazuri actuale sau din trecut, de rectori care au deținut/dețin simultan această funcție și funcția de parlamentar.
Dan Cașcaval
Rectorul Universității Tehnice din Iași este nou intrat în categoria rectorilor-parlamentari. A fost ales senator din partea PSD la ultimele alegeri parlamentare, din 2024. Este rector la al treilea mandat, ales tot în 2024, în pofida limitei legale de două mandate de rector. Și tot în 2024 a fost ales vicepreședinte în cadrul principalului for al conducerilor universitare, Consiliul Național al Rectorilor.
În Senat, Dan Cașcaval este vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, știință și inovare.
Sorin Cîmpeanu
Sorin Cîmpeanu, Senator PNL, este, cu pauze, rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București din 2012, adică de patru mandate – trei pe vechea lege, al patrulea – pe noua Lege a învățământului superior.
Este, în același timp, parlamentar la al treilea mandat: după primul, de deputat, între 2016-2020, a urmat un al doilea, de senator, din 2020, iar din 2024 este la al doilea mandat de senator. Din 2013 (cu scurte pauze) este și președinte al Consiliului Național al Rectorilor. A fost în două rânduri ministru al Educației – în 2014-2015 și 2020-2022.
Și Sorin Cîmpeanu este membru în Comisia pentru învățământ, știință și inovare din Senatul României.
Marilen Pirtea
Rectorul Universității de Vest aflat tot la al patrulea mandat, Marilen Pirtea (trei pe vechea lege, primul pe noua lege) este la al treilea mandat de deputat PNL, fiind ales în Parlament în 2016, 2020 și 2024. Este și el vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor.
În Camera Deputaților, este, între altele, membru în Comisia pentru Învățământ.
Alte cazuri notorii de rectori-politicieni
Alți lideri ai mediului universitar au fost, în trecut, membri în Parlamentul României, fără a mai încerca să obțină mandate în acest for la ultimele alegeri. Și ei au profitat de portițele legislative create în Legea din 2011. Înaintea lor, conform legislației valabile înainte de 2011, au existat mai multe cazuri de rectori-politicieni, dintre care unele foarte cunoscute, precum:
- Ecaterina Andronescu (rector al Politehnicii București, parlamentar PSD, ministru cu mandate multiple, președinte al Consiliului Național al Rectorilor înaintea lui Sorin Cîmpeanu),
- Florian Popa (fost rector UMF Carol Davila și deputat PSD)
- Nicolae Robu (fost rector al Politehnicii Timișoara, senator PNL).
După 2011, s-au remarcat în această ipostază:
Mihnea Costoiu – Rector al Universității Politehnica din București din 2012 (acum la al patrulea mandat – trei pe vechea lege a educației, al patrulea pe noua lege), secretar general al Consiliului Național al Rectorilor tot din 2012. Fost ministru delegat pentru învățământ superior în 2012-2014, adică în perioada celor mai mari schimbări ce au mutilat vechea Lege a educației naționale din 2011. În legislaturile dintre 2012-2020 a fost și senator, membru în Comisia de învățământ a Senatului.
Leonard Azamfirei – rector al UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș din 2012, deci și el la al patrulea mandat (trei pe vechea lege, al patrulea pe noua lege a învățământului superior. A fost, la rândul său, reales vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor în 2024. A fost senator PSD între 2020-2024, unde a fost, între altele, membru în Comisia pentru învățământ.
Daniel Breaz (care a trecut prin mai multe partide politice), rector al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia din 2012, deci la al patrulea mandat (trei pe vechea lege, unul pe noua lege), a fost la rândul său senator. A fost și el ales în 2024 vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor.
Context
Vechea Lege a educației naționale din 2011 prevedea în versiunea inițială, la articolul 215:
- (3) Persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului.
- (4) Funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului.
Articolul 215 avea să fie abrogat cu totul prin Ordonanța 92/18 decembrie 2012.
În acel moment, ministru al Educației era Ecaterina Andronescu, după acea ordonanță portofoliul educației fiind preluat de dubla ministerială formată din ministrul Remus Pricopie – ministrul delegat Mihnea Costoiu. Remus Pricopie, însă, a susținut ulterior separarea politicii de managementul universitar – vezi, între altele, apelul lui din 2020 ca ministrul de atunci al Educației să corecteze „ceea ce Ministerul Educației și Cercetării a greșit în decembrie 2014 și să opriți un fenomen de contaminare politică a școlilor și universităților din România” și să nu îi lase pe rectori să candideze, așa cum permitea legea.
În 2022-2023, mai multe voci – inclusiv ANOSR și reprezentanți ai mediului academic, precum Remus Pricopie – au cerut în mod repetat ca incompatibilitatea rector-parlamentar să fie reintrodusă în (pe atunci) viitoarea Lege a învățământului superior. Însă cererile lor au fost ignorate, iar legea a trecut fără o astfel de restricții în dezbaterile din parlament, unde comisiile de învățământ erau presărate de rectori-parlamentari – vezi pe larg despre apelurile de atunci.
