Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partid nu există în noul proiect al Legii învățământului superior, în pofida apelurilor de a fi reintroduse în legislație / Proiectul Deca propune incompatibilitate cu unele funcții în administrație, dar menține limitele politice propuse de predecesorul Sorin Cîmpeanu, rector, lider politic și parlamentar

931 de vizualizări
Foto: Alex Micsik / Agerpres Foto
Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider politic, cerute de reprezentanți ai mediului academic, nu au fost incluse în proiectul Legii învățământului superior prezentat săptămâna aceasta de ministrul Educației, Ligia Deca. Aceasta a păstrat limitele de incompatibilitate academică introduse în proiectul inițial al legii prezentat în vară de predecesorul ei, Sorin Cîmpeanu, unul dintre rectorii-parlamentari, care a avut și are funcții de conducere în partide politice. Apar, în schimb, incompatibilități cu funcții administrative și guvernamentale.
  • Aceste incompatibilități între funcțiile de conducere academică și cele de conducere politică existau în Legea Educației Naționale 1/2011, în forma ei inițială, dar au fost eliminate rapid de fostul ministru Ecaterina Andronescu. De atunci, au fost date uitării de către decidenți, în pofida faptului că au fost solicitate în mod regulat de reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile  – detalii mai jos.

Astfel, cel mai recent proiect de lege menționează situațiile de incompatibilitate la art. 169 (5). Pe lângă situațiile de ocupare simultană a mai multor funcții de conducere academică și cele referitoare la deținerea simultană a unor poziții de ordonator de credite la universitate, respectiv la altă instituție publică, situațiile de incompatibilitate vizează suprapunerea funcțiilor de conducere universitară cu cele din aparatul administrativ-guvernamental. Ele nu vizează suprapunerea funcțiilor de conducere universitară cu cele de conducere politică. 

Astfel, Art. 169 prevede:

“(5) În sensul prezentei legi, reprezintă incompatibilitate:

a) situația în care o persoană deține sau exercită în cumul funcțiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau de unitate de cercetare- dezvoltare, proiectare, microproducție, director de filială/extensie sau funcția de președinte al senatului și o funcție de conducere prevăzută la art. 130 alin. (2).

b) situația în care o persoană deține sau exercită una dintre funcțiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament, director de filială/extensie și este numit într-o funcție precum: ministru, secretar de stat, primar, viceprimar, președinte consiliul județean.

c) situația în care un ordonator de credite din cadrul unei instituții de învățământ superior deține sau exercită, în paralel, o altă funcție în calitate de ordonator de credite al unei instituții publice centrale sau locale.

Punctul (b) ar avea un impact limitat în ceea ce privește actuala conducere din ministere.

  • Pe de o parte, el prevede o incompatibilitate între funcția de prorector și cea de secretar de stat. Or, secretarul de stat Gigel Paraschiv figurează ca prorector al Universității Politehnica din București, pe pagina instituției, în timp ce pe site-ul Ministerului Educației CV-ul său, un fișier .pdf datând din 2020, menționează că a fost prorector, ultima dată, în ianuarie 2017. Anul trecut, Sorin Cîmpeanu spunea că “sunt ministrul numărul 18 cu care lucrează” Gigel Paraschiv.
  • Pe de altă parte, același punct nu prevede nicio incompatibilitate pentru președinții de senat universitar, deci nu ar produce complicații pentru președintele Senatului UPB, Tudor Prisecaru, în prezent secretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Același articol prevede, la punctul (6) că situațiile de incompatibilitate pot fi evitate prin suspendarea din una dintre funcții – așa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu Sorin Cîmpeanu, care s-a autosuspendat din funcția de rector al USAMV București în timp ce era ministru al Educației:

  • “(6) Personale aflate în situația de incompatibilitate prevăzuta la alin. (5) au la dispoziție 15 zile pentru elimina situația de incompatibilitate, inclusiv prin suspendarea din una dintre funcții.”

În rest, incompatibilitățile de natură politică apar doar la componența CNATDCU, iar legea menționează unele situații de incompatibilitate în câteva situații de altă natură:

  • Art. 126 (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de conducerea instituțiilor de învățământ superior. Un student înmatriculat într-un program de licență sau masterat, care are încheiat un contract individual de muncă cu instituția de învățământ superior la care este înmatriculat este incompatibil cu statutul de student reprezentant în structurile de conducere ale facultății sau instituției de învățământ superior.
  • Art. 156 (6) Nu pot face parte din CNATDCU demnitari și membri ai structurilor de conducere ale partidelor politice, la toate nivelurile.
  • Art. 161 (4) Componența comisiilor de etică universitară este propusă de consiliile de administrație, avizată de senat și aprobată prin decizia rectorului. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional, care nu au încălcat normele de etică și deontologie universitară. Din comisiile de etică universitară nu pot face parte persoane care dețin funcția de rector, președinte al senatului, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție, director de filială în instituția de învățământ superior. În cazul în care o persoană validată în comisia de etică universitară se află această situație, are la dispoziție 15 zile lucrătoare în care să iasă din situația de incompatibilitate.
  • Art. 198 (7) Încadrarea într-o funcție didactică de predare sau didactică auxiliară este condiționată de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific adoptat prin ordin comun al ministrului educației și ministrului sănătății. Incompatibilitățile de ordin medical cu funcția didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.
  • Art. 200 (2) Metodologia (de concurs pentru ocuparea posturilor vacante – n.red.) va stabili, pentru fiecare funcție didactică sau de cercetare, cerințele minime pentru prezentarea la concurs, cu referire la standardele minimale stabilite în conformitate cu art. 155 alin. (1), modul de organizare și de desfășurare a concursului, de soluționare a contestațiilor, conflictele de interese și incompatibilitățile, în vederea asigurării calității, a respectării eticii și deontologiei universitare și a legislației în vigoare.
  • Art. 253 (1) Calitatea de membru în Consiliul ARACIS este incompatibilă cu funcția de rector și cu orice funcție de demnitate publică.
  • Art. 259 (11) În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, prin ordin al ministrului educației și ministrului sănătății, elaborează protocolul prin care se vor stabili incompatibilitățile de ordin medical cu funcția didactică, situațiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală și periodicitatea controalelor pentru menținerea calității de titular.

Incompatibilitățile rector-lider politic și rector-parlamentar introduse, apoi eliminate din actuala lege a învățământului, au fost cerute în mod repetat în ultimii zece ani, inclusiv după apariția primelor variante de legi ale educației sub egida “România curată”. Acestea erau propuse de Sorin Cîmpeanu, care, după cum semnala Edupedu.ro în septembrie, a fost (membru fondator ALDE, membru fondator Pro România, de câțiva ani membru în biroul executiv al PNL, parlamentar de 6 ani,, 2 ani ministru al Educației, propulsat la începutul acestui an în structurile de conducere ale Senatului

Varianta Cîmpeanu a proiectului de lege prevedea drept incompatibilitate cumulul funcțiilor de conducere, dar nu și situațiile introduse acum în proiect, de exercitare simultană a unor funcții de conducere academică / funcții de conducere administrativă.

În actuala Lege a educației, incompatibilitățile politice erau menționate, în forma ei inițială, de acum 12 ani, la Art. 215:

  • (3) Persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului.
  • (4) Funcția de rector este incompatibilă cu deținerea de funcții de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului.
Articolul initial din Legea educatiei nationale 1/2011

Dar, în 2012, fostul ministru PSD Ecaterina Andronescu, ea însăși vizată de acele incompatibilități, forța ștergerea acestora din lege – (detalii despre schimbările de atunci).

Revenirea la aceste reguli a fost cerută, între alții:

  • Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)  cerea, în contextul discuțiilor despre noua lege a învățământului superior, reintroducerea incompatibilităților lider de partid – rector, președinte de senat universitar, decan sau prodecan, arătând la sfârșitul anului trecut că, potrivit studenților participanți la un sondaj, în 54,2% dintre universități există profesori universitari care “au candidat și/sau vor candida pentru funcții politice”.
CItește și:
Miniștrii-profesori prea ocupați să conducă partide, comisii parlamentare și universități: Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partide politice din Legea educației din 2011 sunt „rase” în proiectul legii Cîmpeanu, rector de peste 10 ani, membru în conducerea PNL, fost lider Pro România și ALDE, de 6 ani parlamentar
Introducerea în legea educației a incompatibilităților lider de partid – rector, președinte de senat universitar, decan sau prodecan este cerută de Alianța Națională a Studenților din România: în 54,2% dintre universități există profesori candidați pentru funcții politice, au răspuns studenții la un sondaj ANOSR

3 comments
  1. Pentru legea educatiei nu face nimeni protest, aceasta lege are impact asupra tuturor. Chiar daca esti pensionar, trebuia sa aiba cine sa-ti plateasca pensia. Preferam sa iesim in strada pentru orice prostie dar pentru viitorul acestei tari nu ne batem.

  2. Mizeria care a pus în genunchi sistemul de învățământ din România, politizarea tuturor instituțiilor, este menținută în pofida răului pe care-l face și a cererilor cetățenilor, pentru că astfel haita de partid poate controla sistemul rău. Politizarea învățământului, prin indivizii, puși, care conduc încalcă și Constituția României.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Studenții îi cer ministrului Educației masteratul didactic, minim 25% proporție pentru studenți în alegerea rectorilor și creșterea finanțării

Studenții îi cer ministrului Educației să pornească masteratul didactic, prin elaborarea planurilor de învățământ pentru acest ciclu. Alianța Organizațiilor Studențești (ANOSR) îi solicită ministrului Ecaterina Andronescu și să-și respecte poziția…
Vezi articolul

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, întrevedere cu directorul Fondului Monetar Internațional: Discuțiile au vizat rolul universităților în formarea specialiștilor în administrație și structurile centrale ale guvernelor

Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), s-a întâlnit vineri, 10 ianuarie 2020, cu directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, la sediul central…
Vezi articolul