Introducerea în legea educației a incompatibilităților lider de partid – rector, președinte de senat universitar, decan sau prodecan este cerută de Alianța Națională a Studenților din România: în 54,2% dintre universități există profesori candidați pentru funcții politice, au răspuns studenții la un sondaj ANOSR

1.873 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Studenții atrag atenția că în 54,2% dintre universități există profesori universitari care “au candidat și/sau vor candida pentru funcții politice”. “Majoritatea persoanelor indicate [de către studenți – N. Red.] ocupă sau au ocupat simultan funcții de conducere în instituțiile de învățământ superior (rector, președinte al senatului universitar, decan, prodecan)”, relevă un sondaj realizat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România. ANOSR cere, în contextul discuțiilor despre o nouă lege a educației, ca în cadrul legislativ să fie reintroduse incompatibilitățile lider de partid – rector, președinte de senat universitar, decan sau prodecan.

Raportul ANOSR privind codul drepturilor și obligațiilor studentului pe anul 2021-2022 arată că în cazul a 54,2% dintre universități există în spațiul academic persoane care au candidat și/sau vor candida pentru funcții politice. Așa reiese din răspunsurile studenților din toate cele 53 de universități de stat din țară care au răspuns unui chestionar online. Sondajul nu este reprezentativ decât pentru cei care au răspuns întrebărilor.

Întrebați dacă există în spațiul academic persoane care au candidat și/sau vor candida pentru funcții politice, răspunsurile înregistrate relevă că în cazul a 54,2% dintre universități s-ar regăsi astfel de situații: Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, UMF București, UMF Iași, Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București, Universitatea de Medicină și Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Petroșani, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea “Transilvania” din Brașov.

De remarcat că ANOSR nu publică și numele profesorilor implicați în politică, deși precizează în raport că studenții care au răspuns la chestionar au “indicat” aceste persoane. “De menționat este faptul că majoritatea persoanelor indicate ocupă sau au ocupat simultan funcții de conducere în instituțiile de învățământ superior (rector, președinte al senatului universitar, decan, prodecan), iar deși cadrul legislativ actual este permisiv în acest sens, considerăm că acest aspect ar trebui revizuit“, spune ANOSR.

FOTO Implicarea concomitentă în politică și în conducerea universităților, potrivit sondajului ANOSR:
Foto: Raportul ANOSR privind codul drepturilor și obligațiilor studentului pe anul 2021-2022 / anosr.ro

În 16,7% dintre universități nu au fost raportate asemenea situații, spune raportul ANOSR. Cu toate acestea, “este îmbucurător faptul că 95,8% dintre respondenți nu au ridicat semnale privind situații în care se realizează propagandă politică în desfășurarea activității didactice”, precizează studenții.

Amintim că actualul ministru al Educației, Ligia Deca, a fost președinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.

Ca exemplu, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Știință și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, este senator PSD, Marilen Pirtea, rector la Universitatea de Vest din Timișoara, este și deputat PNL, iar fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care și-a dat demisia după ce jurnalista Emilia Șercan a scris că a plagiat într-un curs de specialitate, este senator PNL și a revenit și în funcția de rector la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV-B). – mai multe detalii aici

Amintim că în proiectele Legilor educației în varianta propusă de Sorin Cîmpeanu niciuna dintre incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-membru în conducerea unui partid politic nu se mai regăsește, dar proiectele prevăd că fiecare universitate își stabilește numărul maxim de mandate pentru un rector. – detalii aici

Una dintre modificările violente aduse la Legea educației 1/2011 a fost realizată de fostul ministru PSD Ecaterina Andronescu: în 2012, la doar un an de la aplicarea legii și după ce ea însăși a fost vizată de incompatibilitățile prevăzute de lege, Andronescu a scos din Legea 1/2011 interdicțiile de a fi concomitent rector și parlamentar, rector și membru în conducerea partidelor politice (sursa și detalii).

În proiectul său de lege a învățământului superior lansat sub egida proiectului prezidențial “România Educată”, Sorin Cîmpeanu (fost membru fondator ALDE, fost membru fondator Pro România, actualmente membru în biroul executiv al PNL) a menținut excluderea totală a incompatibilităților realizată de predecesoarea sa social-democrată.

Niciun articol din proiectul Cîmpeanu nu le interzice rectorilor să conducă partide, să candideze și să ocupe fotolii de deputați sau senatori în Parlament, să fie în același timp în scaunul de ministru și să-și continue activitatea didactică. Singura condiție este ca aceștia să se suspende din activitatea de rector câtă vreme sunt miniștri, poziția de rector urmând a fi preluată interimar de alt membru al universității, ministrul rămânând titular al conducerii instituției de învățământ superior.

Cum reușesc profesorii universitari să le predea studenților, să îi coordoneze la doctorat, să își mențină o activitate științifică relevantă, în același timp în care conduc partide, merg la Parlament unde sunt și demnitari și conduc diferite foruri academice – le vedem la fiecare scandal de plagiat care îi are pe aceștia drept protagoniști. (Sursa și detalii)

DOCUMENT Descarcă de mai jos raportul integral realizat de ANOSR privind codul drepturilor și obligațiilor studentului pe anul 2021-2022:
Citește și:
Miniștrii-profesori prea ocupați să conducă partide, comisii parlamentare și universități: Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partide politice din Legea educației din 2011 sunt „rase” în proiectul legii Cîmpeanu, rector de peste 10 ani, membru în conducerea PNL, fost lider Pro România și ALDE, de 6 ani parlamentar
BREAKING Rectori până la moarte. Proiectul noii Legi a educației prevede că fiecare universitate își stabilește numărul maxim de mandate pentru un rector, dar precizează în mod absurd că nu poate avea totuși “un număr nelimitat de mandate”
Consiliul Național al Rectorilor – împotriva unui prag stabilit prin lege pentru mandatele rectorilor: a adoptat o rezoluție prin care cere ca numărul acestora să fie “limitat”, dar limita să fie decisă de universitate, iar durata unui mandat să fie de cinci ani
Limitarea la maximum două a mandatelor rectorilor și pentru cel mult 8 ani, cerută de ANOSR la întâlnirea cu ministrul Educației, Ligia Deca. Reprezentanții studenților solicită și păstrarea nemodificată a taxelor universitare pe perioada unui ciclu de studii

3 comments
  1. Aceiasi situatie o gasim si in invatamintul preuniversitar .Sunt de acord ca functiile politice sa nu se amestece cu functiile de conducere( inspectori,directori dir.adjuncti)

  2. O masura foarte buna! Din pacate s-a ajuns ca oameni din universitati sa foloseasca tactici de partid politic pentru a castiga functii precum rector, prorector, decan si prodecan. Grupuri de prin partide politice se baga adanc in viata universitatilor si sustin candidati, impart bani, aduna acoliti dubiosi in programe de master si licenta infiintate peste noapte, divizeaza facultati consacrate si multe altele. Unii oameni din universitati care au pozitii politice semnificative folosesc functii de prin tot felul de institutii , bani , contracte si alte avantaje pentru a cumpara votul colegilor. Ca sa nu mai vorbim de diversi sefi vremelnici de prin politica care isi folosesc influenta pentru a intra ca si cadre didactice prin departamentele/facultatile conduse de colegii lor de partid. E total anormal.

    Desigur nu e rau ca sa iei un mare profesor si sa il pui ministru pe un domeniu de competenta. Acesta practica s-a dovedit benefica in multe tari din Vest si nu numai. N-au insa ce sa caute in politica prodecani, decani, rectori, prorectori, presedinti de senat sau directori de departament.

    Ar trebui pus un articol care sa interzica oricarei persoane care a detinut o functie publica la nivel central sau local sau a candidat la nivel central sau local in ultimii 5 ani sa ocupe o functie de conducere in universitati!

  3. Acest lucru trebuia sa se întâmple de mult.
    Nu au ce cauta cei cu funcții politice în poziții de conducere în ceea ce privește învățământul și nu numai.
    Dacă nu se rezolvă depolitizarea învățământului,sa nu ne așteptăm ca lucrurile sa meargă bine. Ori fac politica ori pun umărul ca lucrurile sa meargă bine??????

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
CIVIS Open Lab

QS World University Rankings by Subject – Universitatea din București anunță că este prima la nivel național în 6 subdomenii de studii și singura universitate din România prezentă în subdomeniile „Lingvistică” și „Fizică și astronomie”

Universitatea din București figurează în trei dintre cele cinci domenii analizate: Arte și Științe Umaniste, Științele Naturii și Inginerie și Tehnologie, conform clasamentului QS World University Rankings by Subject, anunță…
Vezi articolul
Daniel David / Foto: UBB

Daniel David, despre „România Educată”: Prin nivelul de viziune eu îl consider un proiect bun. Acum, în zona de implementare trebuie să avem o comisie formată din specialiști în Științele Educației care să monitorizeze. Altfel va fi un haos

“Prin nivelul de viziune, eu îl consider un proiect bun”, spune despre Raportul România Educată Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Acesta a declarat la o conferință online organizată…
Vezi articolul