Capacitatea grădinițelor din Slovacia a crescut cu 9% în ultimii doi ani, în ultimii 4 ani a fost disponibil, pe bază de voluntariat, un nou curriculum care este extins acum în tot sistemul de învățământ slovac, iar tot de anul acesta alfabetizarea AI a devenit temă interdisciplinară în învățământul de stat. Tot în prezent o prioritate este eliminarea predării în două schimburi în școlile slovace. Aceste lucruri au fost prezentate de ministrul Educației din această țară, Tomáš Drucker, cu ocazia lansării PISA 2025, evaluarea internațională a elevilor de 15 ani, în care Slovacia este singura țară din UE care înregistrează progrese la toate cele trei competențe – Științe, Matematică, Citire.
În cadrul evaluării PISA 2022, Slovacia se număra printre cele câteva țări UE cu rezultate sub media OCDE la cele trei competențe, după scăderi considerabile la toate acestea, față de valul anterior. Dar, dacă în 2022 se înscria în tendința de scădere internațională, atribuită pandemiei Covid-19, în 2025 Slovacia a schimbat direcția și a crescut la toate trei competențele:
- +13 la Știință, până la 475
- +1 la Citire, până la 448
- +5 la Matematică, până la 469
Astfel, ea continuă să se poziționeze sub media OCDE la două dintre competențe (Științe și Citire) și să depășească această medie la Matematică. Prin ce se remarcă, însă, este faptul că este singura țară din UE și una dintre foarte puținele din OCDE (alături de Turcia sau Costa Rica) unde se înregistrează plusuri la toate cele trei competențe, în actualul val PISA.
Câteva explicații despre această evoluție a oferit ministrul slovac al Educației, Tomáš Drucker, în conferința regională de lansare a rezultatelor PISA 2025 pentru Europa Centrală și de Est și Asia Centrală.
Acolo, el a explicat ce consideră că a făcut relevant țara sa în domeniul educației, în ultimii ani, dar și ce aplică începând de anul acesta sau pregătește pentru următorii ani.
Și a menționat, în acest sens, o serie de modificări legate de structura școlară, de creșterea accesului la învățământ preșcolar, la felul cum a fost introdus un nou curriculum pentru învățământul primar și secundar inferior.
Principalele măsuri enumerate de ministrul Drucker, trecute, prezente sau pregătite pentru anii următori:
- Creșterea duratei învățământului preșcolar obligatoriu, care a început în 2021 (de la vârsta de 5 ani) și urmează să se încheie în 2028 (vârsta de 3 ani)
- Creșterea capacității în învățământul preșcolar (+9% doar în ultimii doi ani)
- Schimbarea modelului de finanțare pentru grădinițe în cel de finanțare per copil.
- Un nou curriculum pentru ciclul primar și secundar inferior, introdus de anul acesta la nivel de sistem, după ce „în ultimii 4 ani a fost disponibil pe bază de voluntariat”
- Introducerea alfabetizării AI ca temă interdisciplinară din acest an școlar
- Eliminarea predării în două schimburi, în școli
- Măsuri pentru combaterea bullying-ului, inclusiv prin programe de formare pentru profesori
- Creșterea atractivității profesiei didactice, inclusiv prin posturi de profesor-candidat și rute alternative de acces la cariera didactică
Într-o conferință de presă ce a urmat prezentărilor oficiale de la respectivul eveniment, ministrul slovac a menționat și măsuri legislative care să reducă absențele printr-un regim mai strict privind prezența la școală.
Și, cu aceeași ocazie, a menționat că este în pregătire un nou „program de îmbunătățire a situației la Citire”, capitol la care avansul la PISA este doar simbolic (+1 punct).„Căutăm soluții pentru ca lectura să devină mai atractivă, cum să aducem copilul în legătură cu cititul”, a spus el.
Având în vedere poziția Slovaciei pe lista rezultatelor PISA, sub media OCDE în pofida avansului înregistrat, inistrul menționat: „Sarcina noastră nu este să spunem cât de buni suntem, deoarece, cu siguranță, nu suntem. Dar ce putem face este să dovedim că schimbarea este posibilă, că este posibil să schimbăm direcția”.
Iar scopul final, a spus Tomáš Drucker în conferința de presă de atunci, este: „Indiferent unde s-a născut copilul, vrem să îi oferim copilului aceeași șansă la educație de calitate”.
Declarațiile ministrului Tomáš Drucker despre acțiunile actuale și viitoare ale Slovaciei în educație, pe larg:
„(…) Să sumarizez ceea ce noi am schimbat și și cum acționăm în continuare.
Am introdus învățământul preșcolar obligatoriu și am extins accesul la grădiniță. Învățământul este obligatoriu de la vârsta de 5 ani din 2021-2022, va fi de la vârsta de 4 ani începând cu 2027 și de la vârsta de 3 ani din 2028.
În același timp, extindem capacitatea în sistemul preșcolar. În ultimii doi ani, am extins capacitatea cu aproximativ 9%.
Am schimbat finanțarea în preșcolar apelând la modelul finanțării per copil. Sistemul normativ este similar cu cel privind finanțarea în sistemul primar.
Un nou curriculum pentru învățământul primar și secundar inferior va fi desfășurat în acest an școlar. Am început cu un nou curriculum în fiecare an de învățământ primar obligatoriu. În ultimii 4 ani, a fost disponibil pe bază de voluntariat.
Alfabetizarea AI a devenit temă interdisciplinară în învățământul de stat începând cu acest an școlar.
Încheiem școlarizarea în două schimburi, măsură ce vizează excluziunea în societate.
Echipăm școlile și liceele cu tehnologie digitală și internet stabil.
O restricție la nivel național privind folosirea telefoanelor mobile este aplicată de la 1 ianuarie 2025.
Întărim starea de bine a copiilor prin activități școlare țintite. O nouă directivă îmbunătățește prevenția, răspunsul la bullying. Profesorii sunt formați în prevenirea bullying-ului.
Revizuim regulile pentru districtele școlare publice. Am introdus statutul de furnizor public și finanțări diferențiate pentru școli private și religioase.
Optimizăm treptat rețeaua școlară și încercăm să creștem atractivitatea profesiei didactice prin burse, împrumuturi destinate retenției, posturi de profesor-candidat și rute alternative de acces la cariera didactică.
Rezultatele PISA arată un progres real. Știința a cunoscut o îmbunătățire, Matematica rămâne un punct forte. Climatul școlar este îmbunătățit. La Rezolvarea problemelor cu instrumente de calcul elevii noștri au rezultate în media OCDE. Dar Citirea rămâne marea noastră provocare. Iar rezultatele sunt încă foarte legate de contextul familial al elevilor. Sarcina noastră nu este să spunem cât de buni suntem, deoarece, cu siguranță, nu suntem. Dar ce putem face este să dovedim că schimbarea este posibilă, că este posibil să schimbăm direcția. Și cred că, pe baza acestor rezultate și pe a celor anterioare, vom discuta puncte de vedere mai bune și diferite, să împărtășim abordări și să înțelegem mai bine ce înseamnă acele date, în funcție de acțiunile pe care le-am întreprins sau pe care trebuie să le întreprindem. ”
——
Declarații suplimentare făcute într-o conferință de presă susținută atunci:
- Despre absențe: (…) A fost o provocare pentru toate țările să îi aducă pe elevi înapoi la școală, după Covid. Noi am adoptat măsuri legislative pentru combaterea absențelor. Circa jumătate dintre școlile primare au adoptat un regim mai strict în privința prezenței la școală.
- Despre combaterea decalajelor: (…) Eliminăm predarea în două schimburi, schimbăm sistemul de districte școlare. Este o reformă pe care am pregătit-o și care va fi adoptată treptat. Nu va fi ușor
- (…) Ce vrem este ca, indiferent unde s-a născut copilul, vrem să îi oferim copilului aceeași șansă la educație de calitate
- (…) Am schimbat și sistemul de finanțare. Trebuie să începem la nivel de grădiniță. Vorbind despre elevii care au acum 15 ani – cei care nu au mers la grădiniță ei rămân mult în urma celor care au participat la învățământul preșcolar. Deci vrem ca acesta să fie obligatoriu pentru copii (…)
- Împreună cu Institutul Național pentru Educație și Tineret, pregătim un nou program de îmbunătățire a situației la Citire. Va fi un program interesant. Căutăm soluții pentru ca lectura să devină mai atractivă, cum să aducem copilul în legătură cu cititul. ”
Evenimentul de lansare a PISA 2025 pentru regiunea Europa Centrală și de Est – Asia Centrală, organizată la Bratislava cu ocazia lansării globale PISA:
1 comment
Practic, pentru PISA 2025, aproape nici una din măsurile înșirate ca niște reforme profunde n-au avut absolut nicio importanță. Schimbările din preșcolar și primar n-au nicio treabă cu testarea elevilor de 15 ani. Eventual faptul că nu se mai lucrează în două schimburi să fi avut un aport.
Restul?! Nu s-au implementat încă. Finanțarea per capita e dezastru, sunt foarte curioasă ce se va schimba în următorii 10 ani după introducerea ei de la începutul școlarizării ACUM. Nu înainte de PISA 2025.
Reducerea absenteismului? Măsuri introduse în ianuarie 2025. Ce efect au ele atât de repede?
Schimbarea planurilor?! Voluntară până în toamna lui 2026. Practic au testat elevi formați pe vechile planuri.
Ș. a. m. d.
Singurul lucru într-adevăr impresionant e că au mărit cu aproape 10% numărul locurilor în grădinițe. România, care deja ARE aceste măsuri implementate de ani buni, NU a mai construit școli și grădinițe noi de ceva vreme, deja aplică finanțarea per capita la toate nivelurile, inclusiv în universitar, cu rezultate dezastruoase (scăderea extraordinară a oricărei urme de exigență doar pentru salvarea claselor și unităților școlare în contextul reducerii populației de vârstă școlară în practic toată țara, cu excepția capitalei), a schimbat de 10 ani planurile la gimnaziu iar anul acesta începe să aplice alte planuri la liceu (fără cea mai mică logică, din punctul meu de vedere, dar evident nimeni nu ascultă vocile profesorilor, mai importanți sunt cei din ONG-uri dubioase și tot felul de organizații care au legături de prietenie cu politicienii potriviți).
Deci, mai discutăm în 10 ani, să vedem dacă îi mai dă cineva exemplu pozitiv pe slovaci.