Ce soluții încearcă să găsească profesorii de liceu la care ajung elevi care nici măcar nu știu să scrie / Este infinit mai greu să duci un copil de la nota 3 la nota 5, decât să ajuți un elev de 9 să ia bacalaureatul cu 10

2.343 de vizualizări
Foto: Marília Castelli – Unsplash
Unii profesori trec prin provocări mai mari decât alții, pentru că, de multe ori, este infinit mai greu să duci un copil de la nota 3 la nota 5, decât să ajuți un elev de 9 să ia bacalaureatul cu 10, potrivit unui articol publicat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE). O bună comunicare cu colegii care predau aceeași disciplină îi ajută pe dascăli să facă mai bine față provocărilor la clasă, o demonstrează experiența unor profesori de chimie din Dâmbovița.

În această situație se află mulți profesori care predau la liceele tehnologice, unde ajung copii care au luat la Evaluarea Națională cu note sub 5 și care se întâmplă uneori să nu știe nici măcar să scrie câteva cuvinte inteligibile, deși sunt deja în clasa a IX-a. În ultimii doi ani, la Dâmbovița s-a derulat un mecanism de sprijin, sub forma unor comisii metodice, din care au făcut parte profesorii care predau Chimia Altfel. Adică acei profesori formați de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale pentru a preda această materie prin metode inductive (de la particular la general).

„Provocarea este să îi lăsăm pe elevi să descopere ei, nu să le arătăm noi ce trebuie să găsească”

Nicolea Cîrstea predă chimia la Liceul „Goga Ionescu” din Titu și este unul dintre profesorii care au lucrat la elaborarea unităților de învățare pe care profesorii formați în programul CEAE le folosesc la clasă. „Provocarea este să îi lăsăm pe elevi să descopere ei, nu să le arătăm noi ce trebuie să găsească, deși în învățământul tradițional, noi le spunem totul de la început, iar ei aplicau. Ei, aici este invers. Au fost multe momente când elevilor le-a plăcut să descopere ei singuri și, mai ales, s-au simțit foarte mândri”, a povestit profesoara care folosește în predare metoda investigației.

Nicoleta Cîrstea a participat cu regularitate la întâlnirile din cadrul mecanismului de sprijin și a simțit utilitatea lor atât înainte de pandemie, cât și în timpul acesteia. „Toată informația care a fost furnizată a fost în ajutorul nostru. Am avut și întâlniri online, dar ne-am întâlnit și fizic de-a lungul anilor. Ne-a ajutat foarte mult, pentru că am primit resurse educaționale, iar fiecare a povestit ce anume a funcționat la clasa sa, cum i-a putut face pe copii să înțeleagă”, povestește ea.

„Am învățat unii de la ceilalți”

Pe parcursul ultimul an, profesorii au urmat diferite cursuri care să-i ajute să își țină orele la distanță. Însă, înainte ca acestea să devină disponibile, profesorii s-au bazat unii pe alții. „Până s-au organizat cursurile, am învățat unii de la ceilalți și foarte mult ne-au ajutat întâlnirile noastre, vorbesc despre noi profesorii de chimie. A fost important, pentru că este destul de greu să lucrezi online cu copiii la chimie”, explică Nicoleta Cîrstea.

Profesorii de la liceele tehnologice ajung să le predea unor copii cărora sistemul de învățământ a eșuat să le construiască un minimum de competențe necesare pentru a-și continua traseul educațional și a-și găsi un rost. Unii dintre ei provin din medii vulnerabile sau au cerințe educaționale speciale. Însă cerințele de la liceu, fie el și un tehnologic, par să nu țină cont de acest lucru. „Unii nu știu să scrie, sunt mulți copii pe care trebuie să îi iau de la zero, deși au ajuns în clasa a IX-a. La începutul anului școlar facem recapitulare și trebuie să le arăt chestiuni elementare”, spune profesoara din Titu.

„Nu am putut să-i fac să-mi spună ce gust are oțetul”

Cu aceeași situație se confruntă și Lioara Ioniță, care predă la Liceul Tehnologic din Găești. „Chiar acum am avut o clasă în care am încercat să le vorbesc despre substanțe din jurul nostru și proprietățile lor și nu am putut să îi fac să-mi spună ce gust are oțetul. La ce îl folosim? La salate, la murături… Și ce gust are, cum este? Nu mi-au spus acru, mi-au spus: mniam, mniam, mniam”, povestește ea. „Este o muncă titanică pentru noi. Eu câteodată sunt în pană de idei, pentru că nu știu cum să-i fac, nu să înțeleagă, ci pur și simplu să empatizăm un pic. La asta se adaugă și lipsa lor extraordinar de mare de interes pentru științe. De fapt, la liceele tehnologice lipsa de interes este pentru orice fel de materie de studiu. Foarte mulți copii nu știu să scrie, unii dintre elevi au cerințe educaționale speciale. Din punctul meu de vedere este foarte binevenit acest mecanism de sprijin, pentru că ne împărtășim niște experiențe și găsim noi idei”, este de părere Lioara Ioniță.

Citește articolul integral pe ceae.ro.

3 comentarii
  1. Cum a ajuns acel copil la liceu daca el nu știe nici sa scrie? Nu va puneți întrebarea? Tot la profesori/ sistem o găsiți.
    RUȘINE!

  2. Paradigma este greșită:
    De ce te chinui sa-i înveți chimia pe elevi care nu știu sa scrie? Ce speri sa obții de la ei, ce dorești sa facă în viitor? Timp si resurse cheltuite de pomană…. Învățământ învechit, de “mase, de tip haretian…

  3. Pandemia este de 1 an jumatate.
    Inseamna ca nu Sc Online este problema!
    Analfabetismul este al profesorilor si a Ministerului Educatiei care nu au trimis rapoarte?
    In Sc Fizica s-a intamplat asta, domnule Campeanu!
    Vina este a profesorilor si a inspectoratelor ca au permis ca acesti elevi sa ajunga la liceu fara sa aibe notiuni de sc primare!
    Cum Domnule Tampeanu mai explicati si asta?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Școlile particulare au propus Guvernului ca infrastructura lor să fie folosită și de școlile de stat, din septembrie. Turcan: Un număr mare de copii cum avem în momentul de față în clasă va trebui să rămână o amintire

Vicepremierul Raluca Turcan anunță că astăzi a avut o nouă întâlnire cu reprezentanții Asociației Școlilor Private, alături de premierul Ludovic Orban și Ministrul Educației, Monica Anisie. “Școlile particulare au propus…
Vezi articolul

Anca Dragu: În educație rezultatele investirii banilor se văd foarte, foarte greu. Copiii nu votează și atunci această investiție în educație e foarte costisitoare/ Devine o investiție puțin tentantă pentru politicienii care nouă nu ne plac

Preşedintele Senatului, Anca Dragu, afirmă că al doilea domeniu ca importanţă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este Educaţia, domeniu afectat de lipsa investiţiilor de-a lungul anilor. „Copiii nu…
Vezi articolul

“Burse pentru elevii de 7 şi 8, soluţia Buzăului pentru educaţie” – proiect de campanie lansat de PSD: Dacă până acum au fost premiaţi elevii care fac excelenţă, purtând şi riscul de a deveni fideli ţărilor de adopţie, primarul municipiului Buzău aduce în atenţie elevul de nivel mediu

Un material electoral editat de echipa de campanie a PSD Buzău anunţă că, de anul viitor, în municipiul reşedinţă de judeţ ar putea primi burse de studiu şi elevii cu…
Vezi articolul