Cei mai mulți profesori, directori de școli și părinți cred că școala lor poate face ce trebuie în pandemie, dar persistă “angoasa generală” / Nu e nevoie doar de măsuri sanitare, ci și de măsuri educaționale pentru ieșirea din criză – studiu

3.203 vizualizări
Photo 196186800 © Dreamstime.com
Un sfert dintre participanții la un studiu referitor la politicile educaționale în context pandemic, realizat când școala era pe punctul să înceapă, apreciau că școlile lor nu erau pregătite pentru predarea în format fizic și tot atâția apreciau că școlile nu pot implementa măsurile de prevenție decise de autorități. Majoritatea credea, dimpotrivă, că școlile lor sunt pregătite și că măsurile pot fi implementate, majoritară fiind și opinia că unitățile școlare pot organiza învățământ online. Studiul argumentează că nu e nevoie doar de măsuri de protecție sanitară și epidemiologică, ci și de măsuri educaționale pentru ieșirea din criză.
  • Studiul de politici publice“Sectorul educațional românesc și Covid-19. Scenarii și riscuri pentru 2020-2021” a fost realizat de Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională, Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA și Asociația Națională Liceelor și Colegiilor Pedagogice din România. El s-a derulat în iulie-septembrie 2020 și a inclus un chestionar distribuit la începutul lunii septembrie și completat aproape 1.600 de respondenți – directori de grădinițe, școli și licee, cadre didactice și părinți din toată țara.

O constatare-cheie este aceea că, deși majoritatea actorilor implicați în procesul educațional apreciază că sunt pregătiți, angoasa generală produce temeri multiple legate de școală, cu efecte asupra procesului educativ. Mai precis:

  • “Deși la nivel rațional majoritatea actorilor implicați în procesul educațional consideră că sunt pregătiți și pot accesa resursele necesare pentru desfășurarea în bune condiții a activităților de învățare, angoasa generală prevalează asupra judecății logice astfel încât în plan personal revenirea la școală este guvernată de temeri multiple. În aceste condiții eficacitatea procesului de învățământ, la toate nivelurile, devine dificilă.”
  • “În contextul în care suportul metodologic sanitar privind redeschiderea școlilor este acoperitor, deși persistă neclarități, factori majori structurali și logistici determină apariția unor riscuri care neglijate și neasumate, pot face ca sistemul să nu funcționeze așa cum este previzionat.”

Studiul oferă, între altele, o sinteză a riscurilor identificate pentru buna desfășurare a școlii în această perioadă, în ideea că acestea ar trebui dezbătute și analizate:

  • Riscuri epidemiologice – referitoare la starea de sănătate a elevilor, cadrelor didactice, didactice auxiliare, a familiilor acestora și a comunității în general;
  • Riscuri administrative – referitoare la alterarea funcției de exercitare a atribuțiilor specifice de către instituțiile centrale și locale implicate, precum și la modul în care acestea se coordonează;
  • Riscuri tehnologice – referitoare la lipsa tehnologiei adecvate și la problemele care pot apărea prin folosirea pe scară largă a tehnologiei de tip IT;
  • Riscuri educaționale – referitoare la accesul la educație și la calitatea acesteia, din perspectiva manifestării individuale, locale, regionale sau naționale ale celor 3 categorii de riscuri menționate anterior.
Concluzii-cheie ale studiului

Ce spun cei care au completat 1590 de chestionare în cadrul acestei analize:

Despre problemele sanitare și epidemiologice

  • Mai mult de jumătate dintre respondenți au afirmat că unitățile școlare din care fac parte sunt pregătite pentru începerea anului școlar în format fizic. Aproximativ o pătrime au afirmat că nu sunt pregătite, iar restul că sunt parțial pregătite;
  • Aproximativ 60% au răspuns că unitățile școlare pot implementa măsurile de prevenție din metodologia Guvernului. Aproximativ o pătrime au afirmat că nu le pot implementa, iar restul că le pot implementa parțial;
  • Mai mult de două treimi dintre respondenți au răspuns că unitatea lor școlară este pregătită să organizeze învățământul online, în timp ce restul consideră, în proporții relativ egale, că nu sunt sau sunt parțial pregătite.
  • A fost invocată frecvent și gripa sezonieră, care ar putea duce la o complicare a peisajului epidemiologic;
  • Un alt risc adiacent ce poate intra în categoria riscurilor sanitare menționat frecvent este cel al nivelului de stres la care este supus întregul personal al școlii, stres care poate duce la surmenare, epuizare și chiar îmbolnăvire.
  • Foarte des invocată a fost și teama privind nerespectarea regulilor de igienă și de distanțare socială, atât din partea copiilor, a părinților, dar și de către unitățile școlare;

Despre procesul educațional:

  • Scăderea calității procesului educațional este printre cele mai invocate riscuri, în strânsă legătură cu riscurile tehnologice.
  • Se face referire la lipsa pregătirii și a experienței majorității cadrelor didactice în ceea ce privește derularea activităților educaționale pe platformele online sau la dificultatea interacțiunii online cu elevii, mai ales cu cei de vârste mici, dar și la uzura rapidă în interacțiunea online și riscul pierderii interesului pentru activitate mult mai rapid decât pierderea acestui interes în interacțiunea școlară față în față, pe de altă parte;
  • Mulți dintre părinți nu au cunoștințele, competențele, timpul sau disponibilitatea necesare pentru a-i asista și a-i putea susține pe copii, în special pe cei de vârsta preșcolară și școlară mica, în desfășurarea activităților de învățare online;
  • Presiunea psihologică asupra copiilor, presiune dată de contextul pandemiei și de dificultăți în ceea ce privește dezvoltarea socio-emoțională a acestora, din acest risc derivând multe alte riscuri educaționale menționate în răspunsurile respondenților: absenteismul, pierderea interesului pentru școală și/sau renunțarea la aceasta;

Alte riscuri:

  • Teama de examene, potențată de îngrijorări referitoare la imposibilitatea recuperării anumitor părți din materie, din cauza inflexibilității programei școlare, dar și a lipsei de programe remediale;
  • Riscurile administrative, în legătură directă cu activitatea sau cu inactivitatea autorităților locale, riscul cel mai des menționat se referă la lipsa fondurilor, a materialelor sanitare, a cadrelor medicale și a personalului (mai ales în ceea ce privește curățenia și igiena) din școală, insuficiența spațiilor școlare și/sau supraaglomerarea anumitor clase,
  • Inegalitățile de acces la mijloace IT, la internet, mai ales în mediul rural, precum și problemele legate de naveta școlară.

Studiul poate fi consultat în detaliu aici

Photo 196186800 © Syda ProductionsDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Bibliotecă digitală cu 2.500 de lecții, lansată la Chișinău la o lună de la închiderea școlilor / În România, 11 miniștri au ignorat Legea care prevede de 9 ani că Ministerul are obligația să facă o Bibliotecă școlară virtuală

Aproximativ 2.500 de lecții video pentru elevii claselor I-XII, alături de materiale didactice pentru toate disciplinele, precum și de un scurt ghid psiho-pedagogic pentru părinți se află în Bibliotecă digitală…
Vezi articolul

Pregătirea la Matematică pentru Evaluarea Națională 2020. Profesorul Sorin Borodi, despre cât timp trebuie să aloce elevii de-a VIII-a pregătirii zilnice la matematică și cum se face recapitularea

Pregătirea la matematică pentru Evaluarea Națională trebuie să dureze cel puțin o oră zilnic, ca medie. În paralel cu învățarea materiei de clasa a VIII-a care este predată acum la…
Vezi articolul

BREAKING Ministerul Sănătății a relaxat normele pe baza cărora școlile și grădinițele obțin autorizația sanitară de funcționare, în condițiile în care 20% dintre unități nu au așa ceva. Apa potabilă de la rețea, înlocuită cu dozatoare. Modificarea apare în prima zi a campaniei electorale

Ministerul Sănătății a relaxat normele pe baza cărora școlile și grădinițele obțin autorizația sanitară de funcționare, în condițiile în care 20% dintre unități (aproximativ 3.500) nu au așa ceva, potrivit…
Vezi articolul

OECD: Șase probleme-cheie ale educației, care trebuie urmărite în criza produsă de pandemia Covid-19. Printre ele – dimensiunea claselor, timpul de predare, școlile profesionale

Cheltuielile guvernamentale, mobilitatea, dimensiunea claselor și programele vocaționale se numără printre indicatorii-cheie identificați de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în eforturile de a ține sub control șocul produs…
Vezi articolul