Cel mai mic număr de nașteri din ultimii aproape 100 de ani în România, în 2025, potrivit datelor INS / O generație mai mică cu 33.000 de copii înseamnă cu peste 1.200 de clase mai puține în școli

România a înregistrat în 2025 cel mai mic număr de copii născuți din ultimul secol. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, anul trecut s-au născut 145.669 de copii, cel mai redus nivel din 1930 încoace, conform analizei Edupedu.ro.

Scăderea continuă tendința începută după 2020 și coboară natalitatea sub pragul de 150.000 de nou-născuți anual, un nivel fără precedent în ultimii aproape 100 de ani. Comparativ cu anul 1990, când în România se nășteau 314.746 de copii, numărul nașterilor s-a redus cu peste jumătate.

Raportat la vârful istoric din 1967, când au fost înregistrați 527.764 de nou-născuți, declinul depășește 70%.

Datele istorice arată că România a trecut prin mai multe etape distincte în privința demografiei. În perioada interbelică și până spre anii ’80, natalitatea era frecvent peste 350.000 de copii anual. După 1990 a urmat o scădere abruptă, stabilizată în anii 2000 la aproximativ 200.000–220.000 de nașteri pe an. După 2020 însă, scăderea a accelerat, iar în 2024 și 2025 s-au înregistrat minime istorice.

Declinul natalității are efecte directe asupra sistemului educațional, dar acestea apar cu întârziere. De exemplu, generația născută în 2011, una dintre cele mai mici de până atunci, ajunge la liceu în 2026, ceea ce duce deja la reducerea numărului de clase a IX-a în mai multe județe, după cum a arătat Edupedu.ro aici. Motivele nașterilor puține din 2011 au fost radiografiate în analiză, iar cele mai multe cauze sunt măsurile legislative și administrative ale autorităților guvernamentale ale vremii.

În acest context, anul 2025 a fost și el marcat de unele dintre cele mai ample măsuri administrative din educație din ultimii ani. Numărul maxim de elevi într-o clasă a fost majorat, norma didactică a profesorilor a crescut până la 20 de ore pe săptămână, iar peste 1.100 de unități de învățământ au fost reorganizate sau comasate, dintre care aproximativ 800 au pierdut personalitatea juridică. La acestea s-au adăugat și ample măsuri economice, plus un discurs public alarmist și panicard de tipul „România nu mai are bai”, „Nu mai avem bani de burse și salarii în Educație” etc.

Tot ce se întâmplă în evoluția demografică este resimțit în sistemul educațional, care din lipsă de copii, criză peste care se suprapun și măsuri contabile de creștere a numnărului de elevi în clasă sau comasări de școli, intră într-o perioadă de ajustare structurală. Generațiile tot mai mici înseamnă mai puțini elevi, mai puține clase și, implicit, o presiune tot mai mare asupra organizării rețelei școlare și asupra posturilor din învățământ.

Scăderea natalității este influențată de mai mulți factori – migrația externă, îmbătrânirea populației și schimbările sociale -, dar specialiștii arată că politicile economice și sociale pot amplifica sau atenua tendința.

În trecut, decizii precum reducerea sprijinului pentru familii (2010-2011) sau perioadele de incertitudine economică au coincis cu scăderi vizibile ale numărului de nașteri.

Copii mai puțini, clase mai puțin în școli

Generația născută în 2025, cea mai mică din ultimii aproape 100 de ani, va începe să intre în sistemul educațional peste trei ani, odată cu gradinița. Dacă o comparăm cu generația 2020, de exemplu, care număra 178.609 copii și care intră în toamna lui 2026 la clasa pregătitoare, diferența este de aproape 33.000 de copii.

Transpusă în structura sistemului educațional, această diferență este una majoră. La grădiniță, unde o grupă are în medie aproximativ 20 de copii, generația 2025 ar însemna cu circa 1.650 de grupe mai puțin față de generația 2020.

Copiii născuți în 2025 vor intra la grădiniță în 2028, iar sistemul ar putea avea nevoie de aproximativ 7.300 de grupe pentru această cohortă, comparativ cu aproape 8.900 de grupe pentru generația născută în 2020. Evident acestea sunt comparații teoretice, bazate pe medii și nu cifre absolute.

Diferența se vede și mai clar la intrarea în școală. La clasa pregătitoare, unde media este de aproximativ 26 de elevi într-o clasă, generația 2020 se înseamnă aproximativ 6.870 de clase. Pentru generația 2025 ar fi necesare în jur de 5.600 de clase. Cu alte cuvinte, într-o singură generație ar putea dispărea peste 1.200 de clase de început de ciclu primar, conform analize Edupedu.ro

Această micșorare a generațiilor se transmite apoi treptat în tot sistemul. Mai puține grupe la grădiniță în 2028 înseamnă mai puține clase pregătitoare în 2031, mai puține clase de gimnaziu câțiva ani mai târziu și, în final, mai puține clase de liceu după 2040. Ca să nu mai vorbim despre un număr mult mai redus de studenți apoi, număr care acum este și așa foarte mic comparativ cu al altor state.