România se poziționează sistematic pe ultimul sau printre ultimele țări din UE în ceea ce privește cercetarea, potrivit unui nou raport publicat de Comisia Europeană, referitor la performanța științifică și inovația în cadrul Uniunii în 2026. Situația se face simțită în condițiile în care autorii raportului concluzionează că, deși UE rămâne o forță internațională în domeniul cercetării și științelor, se confruntă cu provocări serioase, de la investiții la fragmentare și la accesul inovației pe piață, în fața unei competiții globale tot mai puternice.
România nu este codașă în toate statisticile de cercetare. În unele, precum procentul din bugetul de cercetare alocat Spațiului sau procentul de femei-prim autor, ea ocupă primul loc la nivel european – detalii mai jos.
- Noul raport privind „Performanța în Știință, Cercetare și Inovare în UE” – 2026, publicat de Comisia Europeană, integrează datele existente pentru principalii indicatori de performanță în cercetare, în țările membre, cu politicile adoptate în domeniu.
Concluzia centrală este că, „după o serie de șocuri profunde și fără precedent, economia europeană urmează o cale marcată de o creștere mai redusă și o productivitate mai slabă în comparație cu concurenții săi globali”, ia în această situație este nevoie de o strategie de creștere bazată pe știință, cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare. Dar și aici – într-un domeniu în care raportul Comisiei apreciază că UE stă relativ bine – există o serie de provocări. Mai precis:
- UE are nevoie de investiții suplimentare considerabile, anume un plus de 560 de miliarde, pentru a atinge ținta de 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare stabilită pentru 2030.
- Sectorul de cercetare-inovare rămâne unul foarte fragmentat între țări, regiuni și instituții
- Inovația are probleme de scalare: rezultatele în domeniu întâmpină greutăți în a ajunge pe piață, mai ales în domenii-cheie precum AI, semiconductorii sau cloud computing.
- Europa are nevoie de inițiative care să-i consolideze poziția în fața competiției globale.
Cum se poziționează cercetarea românească în context european, în aceste condiții?
Raportul Comisiei amintește că România se află pe ultimul loc în UE la capitolul cheltuieli pentru cercetare, cu 0,5% din PIB (din care doar 0,2% din surse publice și 0,3% din surse private). Raportarea, aferentă anului 2023, plasează România pe ultimul loc dintr-un număr foarte restrâns de țări care alocau mai puțin de 1% în total pentru cercetare (alături de Letonia, Bulgaria, Cipru și Malta), mult sub media europeană de 2,26%.
- Vezi cele mai recente date Eurostat, care pleasează România într-o situație unică în Europa, în 2025: e singura țară membră UE care a redus cheltuielile de cercetare, calculate pe cap de locuitor, în ultimul deceniu.
România se numără, totodată, printre ultimele țări europene („depășită” doar de Ungaria, Bulgaria, Malta) în ceea ce privește sprijinul guvernamental direct sau susținere fiscală pentru cercetare-dezvoltare în companii – mult sub 0,1% din PIB.
Tot România se remarcă, alături de state europene mult mai mici, printre țările cu cele mai mici investiții atrase cu ajutorul instrumentelor europene de finanțare pentru cercetare-dezvoltare, în perioada 2016-2023.
- Și aceasta, în condițiile în care cele mai multe dintre regiunile României (toate, cu excepția Vestului și a Bucureștiului) se încadrează printre regiunile cu o contribuție europeană foarte mare la cercetare-dezvoltare, de peste 10% (peste 22% în nordul și estul țării, precum și în Regiunea Sud-Vest).
România se poziționează pe ultimul loc în Europa și la producție științifică, evaluată ca număr de publicații științifice per milion de locuitori: doar 719 raportate în 2024, la jumătate față de media europeană de 1446. Doar două alte țări – Franța și Bulgaria – au o producție sub 1000 de publicații per milion de locuitori.
Iar în ceea ce privește colaborarea internațională, România a fost, în 2024, pe penultimul loc în Europa, după Bulgaria, la ceea ce privește procentul co-publicațiilor internaționale din totalul publicațiilor științifice, cu doar 40%.
În aceste condiții, domeniul nu atrage decât un număr foarte mic de angajați: un alt capitol la care România este pe ultimul loc în Europa este ponderea angajaților din cercetare în totalul angajaților. Cercetătorii reprezintă doar 2 din 1000 de angajați în România, în 2025, valoare similară cu cea raportată cu un deceniu înainte, mult sub media UE de 10 cercetători per mia de angajați.
Unde este România pe primul loc, în domeniul cercetării
România nu ocupă, totuși, „pe linie” ultima poziție în statisticile europene referitoare la cercetare. Există și zone în care ea apare pe primul loc:
În cercetarea europeană, Franța, Italia și Germania acoperă cea mai mare parte a bugetului comunitar de cercetare-dezvoltare pentru Spațiu, prin contribuții cuprinse între aproape 2 miliarde de euro (Germania și Italia) și circa 2,5 miliarde în cazul Franței, în 2024. Dar, ca procent din bugetul național destinat cercetării dezvoltării, România – țară confruntată periodic cu probleme în acoperirea obligațiilor de plată la programul spațial european – este pe primul loc, cu 15% din bugetul total de cercetare dezvoltare.
- Totodată, pe baza datelor raportate la nivel european în 2024, raportul Comisiei notează că universitățile revendică cele mai multe brevete de inovație în Europa Centrală și de Est. Iar în acest domeniu, arată documentul, România, alături de Ungaria, Bulgaria și Estonia, se află în top, cu cele mai multe brevete academice (peste o treime din total, la nivel național).
Iar raportul citat semnalează, la nivelul UE, un decalaj în ceea ce privește producția științifică a bărbaților și a femeilor. Din acest punct de vedere, România este prima în Europa când vine vorba despre proporția femeilor – prim autor în lucrări științifice (53%, față de o medie UE de aproximativ 40% și un minim de 30% în Luxemburg).
Citește și:
Unici în UE: România este singura țară din întreaga Uniune Europeană care a redus cheltuielile de cercetare, calculate pe cap de locuitor, în ultimul deceniu. Între 2015-2025, spațiul comunitar a crescut masiv cheltuielile de cercetare – ultimele date Eurostat
