Cercetătorii cer guvernului mecanisme relevante și competitive pentru sprijinirea și finanțarea cercetării medicale

Foto: Pexels.com
Asociația cercetătorilor Ad Astra îi solicită premierului Ludovic Orban, într-o scrisoare deschisă, să introducă mecanisme competitive de finanțare a cercetării în Strategia Națională de Cercetare și Dezvoltare a României 2021-2027. Organizația arată că adoptarea unui Plan Operațional de Sănătate, cu o componentă de cercetare, este bună, dar că sunt propuse teme de cercetare care, deși moderne și importante, “nu epuizează nici pe departe problematica cercetării în sănătate.” Cercetătorii cer, prin urmare, mecanisme care să identifice problemele cele mai importante și prioritare pentru România și care să desemneze organizațiile capabile să le abordeze.

În scrisoarea, lor, cercetătorii prezintă și o listă cu opt “probleme specifice din textul memorandumui” pe tema măsurilor de sprijin pentru proiectele mari de cercetare în sănătate.

Scrisoarea deschisă a organizației Ad Astra – textul complet:

“Stimate domnule Prim Ministru,

Ne exprimăm bucuria pentru interesul tot mai mare pe care-l acordă guvernul condus de dvs. Cercetării Științifice. Astfel, Asociația noastră a remarcat menționarea expresă de către dvs. a Cercetării Științifice, ca o prioritate națională pentru România. Salutăm, de asemenea, modalitatea în care guvernul a abordat criza Covid-19, prin aplicarea imediată a principalelor concluzii bazate pe cunoașterea științifică, atât cât a fost și este disponibila. Aceasta abordare, prin efectele sale, ar putea fi dată că exemplu chiar și unor guverne ale unor țari mai dezvoltate.

Recent, atenția noastră a fost atrasă de Memorandumul pe tema “Stabilirea unor măsuri pentru sprijinul proiectelor mari de cercetare în domeniul sănătății” prin care Ministerul Fondurilor Europene recomanda autorităților naționale pentru Cercetare Științifică din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, adoptarea unor priorități tematice în cadrul viitorului Plan Operațional Sănătate, care va conține și doua axe dedicate cercetării științifice. Considerăm că ideea unui Plan Operațional Sănătate, cu o componentă distinctă de cercetare în sănătate, este o idee buna. În mai multe state dezvoltate, cercetarea în sănătate este organizată separat (de exemplu: National Institutes of Health în SUA, Medical Research Council în Marea Britanie, INSERM în Franța). Există motive fundamentale pentru care este necesar acest lucru.

Pe de altă parte, considerăm că cercetarea, fiind o activitate cu un anumit specific de evaluare, contractare și monitorizare, trebuie să fie finanțată numai prin instrumente distincte de cele de subvenție industrială sau proiecte educaționale. De asemenea, avem îndoieli față de stabilirea apriorică – fără consultarea largă a forurilor profesionale – a unor priorități tematice înguste și desemnarea apriorică a beneficiarilor majori ale viitoarelor finanțări.

În sine, cele trei teme propuse (un anumit vaccin antigripal, genomica medicală și unele tratamente în cancer) sunt direcții moderne de cercetare, importante atât științific cât și practic. Problema este, însă, că aceste direcții nu epuizează nici pe departe problematica cercetării în sănătate în Romania și nicidecum a problematicii sănătății, iar organizațiile desemnate ca beneficiari reprezintă doar o mică parte a comunității științifice din sănătate (în cazul în care solicitați, vă putem prezenta date concrete care susțin această afirmație). Așa cum în mod corect este punctat în Memorandum, cancerul reprezintă a doua cauză de mortalitate în multe țări. Evident, o parte a resurselor științifice trebuie îndreptate către această provocare. Cu toate acestea, nu pot fi neglijați alti factori de mortalitate în Romania, de aceeași importanță ca și cancerul sau chiar mai importante, cum ar fi: bolile cardiovasculare (prima cauză de mortalitate în Romania), tuberculoza, hepatita C, bolile neurodegenerative și în general bolile creierului, SIDA congenitală, alcoolismul. În Anexa de mai jos am enumerat de asemenea o serie de alte probleme specifice legate de textul Memorandumului.

În consecință, dorim să vă sugerăm să introduceți în Strategia Națională de Cercetare și Dezvoltare a României pentru perioada 2021-2027 mecanisme competitive de finanțare a cercetării. Aceste mecanisme vor identifica problemele cele mai importante și prioritare pentru Romania și vor desemna organizațiile cele mai capabile să le abordeze. Merită să subliniem că mecanismele competiționale au stat la baza succeselor cercetării științifice în lumea occidentală din ultimii 70 de ani și au fost dezvoltate într-o măsură încurajatoare și în Romania ultimelor decenii.

La stabilirea temelor prioritare credem că sunt necesare condiții de transparență și responsabilitate, respectând cel puțin următoarele criterii:

1) să existe o perioadă în care oricine este liber să propună priorități, în mod public, astfel încât ‘selecția’ să nu se facă prin împiedicarea unor propuneri.

2) propunerile de priorități să fie afișate public, împreună cu numele celor care le propun și cu argumentațiile lor.

3) să fie afișat public cine decide să aleagă unele priorități și să le excludă pe altele

4) să fie publicată justificarea deciziei, asumată de cei de la (3), în special justificarea excluderii domeniilor excluse

5) fiecare prioritate trebuie să aibă indicatori de monitorizare, ținte (adică valori pe care acești indicatori trebuie să-i atingă pe parcurs și în final) și un organism/comisie de monitorizare care trebuie să raporteze periodic privitor la evoluția priorității și să justifice, cu fiecare ocazie, menținerea priorității sau renunțarea la aceasta.

Din perspectiva celor mai sus menționate, considerăm că ar fi binevenită reconsiderarea Memorandumul pe tema “Stabilirea unor măsuri pentru sprijinul proiectelor mari de cercetare în domeniul sănătății”. În acest fel, proiectul ar crește atât prin transparență cât și prin fundamentarea lui pe principii științifice și meritocratice.

Vă mulțumim pentru interesul acordat dezvoltării cercetării științifice în Romania și așteptăm cu interes și optimism politicile pe care guvernul le va propune prin viitoarea Strategie Națională de Cercetare și Dezvoltare.

Asociația Ad Astra

Probleme specifice din textul memorandumui identificate de membri Ad Astra din domeniu:

1. În condițiile actuale, cercetarea pentru punerea la punct a unui nou vaccin necesită fonduri imense pe care și le pot permite de regula doar marile concerne farmaceutice. Astfel, oportunitatea și rentabiltatea demarării cercetărilor în vederea producerii unuia sau a mai multor vaccinuri în Romania ar trebui să fie decis în urma unei analize aprofundate (din punct de vedere științific și economic) de către toți factorii implicați. Cercetători de înalta probitate profesională ar trebui să facă parte din grupurile de analiză.

2. Sunt adesea enumerate în același context noțiuni distincte, ce necesită abordări fundamental diferite, ca de exemplu: activități de C&D pentru produse biologice profilactice și terapeutice inovative: “vaccin gripal tetravalent, seruri terapeutice, alte vaccinuri virale și bacteriene, probiotice și suplimente alimentare naturale”

3. Se utilizează formulări confuze, de o generalitate îngrijorătoare: “Integrarea inteligenței artificiale ca parte a procesului de obținere a produsului inovativ”

4. Ne exprimăm scepticismul față de soliditatea unor afirmații de genul: “Romania ar putea asigura, conform normelor OMS, într-un interval de 6-8 luni, o cantitate de cca 5,5-6 milioane de doze de vaccin”. Inconsistența unei astfel de afirmații este evidentă dacă ținem cont că doar punerea la punct a unui nou vaccin anti-Covid19, în condițiile unei competiții acerbe și a unui imens efort internațional, nu va fi posibilă mai repede de un an.

5. Studiile clinice de faza I-III menționate la pag.3 ca reprezentând obiective ale Memorandumului, sunt extrem de costisitoare astfel încât ar fi de așteptat ca întreaga sumă preconizată punctului 1 al Memorandumului, să nu fie suficientă pentru aceste studii clinice.

6. În legătură cu punctul 2 (pag. 3-5) considerăm că ar trebui precizat din start dacă intenția guvernului este de a înființa un institut de cercetare în domeniul genomicii (“infrastructura majora de cercetare” ) ȘI/SAU un centru de diagnostic molecular. Cele două entități sunt distincte și necesită moduri de abordare și finanțare diferite. De asemenea, obiectivele majore de cercetare ale unui astfel de institut ar trebui bine definite, fară niciun fel de ambiguitate.
Organigrama, laboratoarele componente ale institutului ar trebui să reprezinte obiectul unor reglementari ulterioare, derivate din obiectivele majore deja precizate..

7. Consideram că formularea actuală a punctului 2 crează ambiguitate privind finalitatea înființării instituției preconizate. Ar fi nevoie de delimitarea clară a Fundamentării științifice, a Contextului politic și economic, a Obiectivelor majore, a categoriilor de Metode care vor fi utilizate, a Principiilor și a Perioadei de implementare, a infrastructurilor majore corespunzatore, a Fondurilor care vor fi alocate (în acord cu Obiectivele și infrastructura propuse) cât și a Personalului și gradul de specializare necesare (inclusiv modul de recrutare și/sau de formare a personalului).

8. Considerăm că o soluție optimă pentru punctul 2, în spiritul Memorandumului, ar fi înființarea unui Institut Național de Cercetare pentru Diagnostic Molecular. Un Centru de Diagnostic Molecular distinct din punct de vedere administrativ dar interdependent de Institutul de Cercetare prin furnizarea de probe biologice, schimb de informație privind metodologiile de diagnostic utilizate (Centrul de diagnostic fiind prim beneficiar al rezultatelor de cercetare obținute de Institutul de Cercetare), participări la proiecte de cercetare comune etc. Metodologia de bază pentru diagnosticul molecular, utilizata de Institutului de Cercetare cât și a Centrului de Diagnostic ar trebui să se bazeze pe îmbinarea următoarelor proceduri tehnice: secvențierea întregului genom (WGS), secvențierea întregului exom (WES) (prin utilizarea unor facilități de tip Next Generation Sequencing de înaltă fidelitate), metode de proteomică (LC-MS/MS, protein array, reverse phase protein array, antibody array), metabolomică. Un rol aparte în procesarea datelor în vederea unor diagnostice de precizie ar trebui să ocupe o echipă de bioinformaticieni și de medici specialiști de înaltă calificare. Principiile integrative la baza procesării datelor multi-modale obținute ar trebui să fie cele ale Biologiei Sistemice.

Foto: Pexels.com

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu
  1. In prezent asociatia cercetătorilor Ad Astra are aproximativ nici mai mult nici mai putin de 68 de membri. Daca tinem seama ca pe BrainMap sunt inscrisi peste 30.000 de cercetatori si ca in Romania activeaza peste 15.000 de cercetatori sau cadre didactice asociate activitatii de cercetare, punem sub semnul intrebarii legitimitatea asociatiei si capacitatea acesteia de a reprezenta activitatea de cercetare la nivel national.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Cine este Virgil Păunescu, candidat PNL la Senat în 2016, care a anunțat că are „vaccinul pentru COVID-19” și care în ultimii 3 ani a promis alte trei vaccinuri. Acum o lună spunea „noi nu putem face vaccinuri”

Fost consilier prezidențial al președintelui Traian Băsescu, din 2006 până în 2014, actual membru PNL, Virgil Păunescu este profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara cercetător și…
Vezi articolul