O meta-analiză și o revizuire sistematică a 136 de studii care au evaluat legătura dintre utilizarea tehnologiilor digitale și îmbătrânirea cognitivă, cu accent pe adulții de peste 50 de ani, a autorilor Jared F. Benge și Michael K. Scullin, a fost publicată în Nature Human Behaviour pe 14 aprilie.
Studiul aduce argumente solide împotriva tezei populare că „tehnologia ne strică mintea”. Din contră, la adulții în vârstă, tehnologia pare să aibă un efect protector asupra funcțiilor cognitive — probabil pentru că stimulează interacțiunea, atenția, flexibilitatea mentală și învățarea continuă.
Meta-analiza a cuprins:
- 411.430 participanți, vârsta medie: 68,7 ani.
- Studii transversale și longitudinale (durată medie: 6,2 ani).
- 57 de studii incluse în meta-analiza principală.
Concluziile principale au fost:
- Utilizarea tehnologiilor digitale este asociată cu un risc redus de deteriorare cognitivă:
- OR = 0.42 (interval de încredere 95%: 0.35–0.52)
- Aceasta înseamnă că utilizatorii au cu 58% mai puține șanse să dezvolte tulburări cognitive.
- Reducerea ritmului de declin cognitiv în timp:
- HR = 0.74 (interval 95%: 0.66–0.84)
- Rezultatele s-au menținut semnificative chiar și după ajustarea pentru vârstă, educație, nivel socio-economic și sănătate.
- Nu s-au găsit diferențe majore între tipurile de tehnologii utilizate (internet, aplicații, dispozitive mobile etc.), dar autorii subliniază nevoia de cercetări suplimentare privind mecanismele implicate.
Autorii sunt: medicul nerolog Jared F. Benge, de la Departamentul de Neurologie, Universitatea din Texas, Austin, Texas, SUA și Clinica Mulva pentru Neuroștiințe; psihologul Michael K. Scullin de la Departamentul de Psihologie și Neuroștiințe, Universitatea Baylor, Waco, Texas, SUA.
Autorii au precizat clar și limitările cercetării – studiile analizate sunt observaționale, deci nu pot demonstra cauzalitate. Există o mare variație în ceea ce privește definițiile utilizării tehnologiei. E posibil ca persoanele mai sănătoase și mai educate să fie și cele care adoptă mai des tehnologia.
Aceste concluzii ar putea surprinde, spun cercetătorii, având în vedere că utilizarea tehnologiei este adesea asociată cu sedentarismul fizic şi mental. Totuşi, pentru actuala generaţie de adulţi în vârstă, care a intrat în contact cu computerele, internetul şi telefoanele inteligente doar după copilărie, utilizarea tehnologiei implică o provocare cognitivă constantă, prin natura sa mereu în schimbare.
„Mulţi adulţi de vârstă mijlocie se declară frustraţi de noile tehnologii, pe care le consideră greu de învăţat, cum ar fi, de exemplu, utilizarea computerelor. De fapt, tocmai această dificultate reflectă o provocare cognitivă care, pe termen lung, poate fi benefică pentru creier”, afirmă dr. Scullin.
Folosirea constantă a noilor tehnologii implică adaptare continuă: învăţarea actualizărilor de software, rezolvarea problemelor de conectivitate sau evitarea reclamelor online, toate acestea solicită şi antrenează funcţiile executive ale creierului, spun specialiştii.
Totodată, tehnologia facilitează interacţiunea socială într-un mod fără precedent, permiţând menţinerea relaţiilor sociale chiar şi atunci când întâlnirile faţă în faţă nu sunt posibile. Aplicaţiile de apel video, emailul sau mesajele pe platformele sociale contribuie la reducerea izolării sociale, un factor de risc cunoscut pentru deteriorarea cognitivă, spun specialiştii.
„Poţi vorbi cu familia, îi poţi vedea, schimba poze şi mesaje într-o fracţiune de secundă, şi asta creează un potenţial real pentru reducerea singurătăţii”, explică dr. Scullin.
Un nivel ridicat de conectare socială este asociat în mod constant cu o mai bună menţinere a funcţiilor cognitive la adulţii în vârstă, scrie techrider.ro.
Reacțiile cercetătorilor au venit imediat după publicarea analizei. Dr. Davide Bruno, lector universitar în psihologie la Liverpool John Moores University, a declarat, citat de Science Media Center:
„În acest studiu se controlează un număr mare de variabile, iar rezultatele sunt promițătoare, însă o mare parte din reziliența noastră cognitivă ar putea fi determinată genetic, ceea ce ar putea duce și la o mai mare ușurință în utilizarea tehnologiei. Autorii fac o treabă excelentă subliniind limitele studiului și recunoscând că este nevoie de mai multă cercetare. De exemplu, ce tip de activități digitale sunt mai bune pentru creierul nostru? Este un studiu bine realizat care abordează o temă de actualitate. Autorii sunt prudenți în concluziile trase.”
Dr. Leah Mursaleen, coordonatoare a cercetării clinice la Alzheimer’s Research UK, spune, citat de aceeași sursă:
„Această analiză la scară largă a revizuit peste 50 de studii publicate din întreaga lume pentru a încerca să înțeleagă legătura dintre utilizarea tehnologiei digitale și abilitățile cognitive. Studiul contrazice cercetări anterioare care sugerau că tehnologia digitală ar putea reduce funcțiile cognitive odată cu înaintarea în vârstă și, în schimb, sugerează că utilizarea tehnologiei ar putea fi asociată cu un ritm mai scăzut al declinului cognitiv la adulții vârstnici.
Având în vedere că tehnologia face parte din viața noastră de zi cu zi, este încurajator să vedem că utilizarea instrumentelor digitale precum calculatoare, telefoane inteligente sau internetul ar putea fi legată de o sănătate cerebrală mai bună la vârste înaintate. Totuși, este important de menționat că această analiză nu a putut include măsurători ale modificărilor fizice din creier sau momentul în care oamenii au fost expuși pentru prima dată la tehnologia digitală.
Deși autorii explorează posibile motive pentru care utilizarea tehnologiei digitale ar putea susține o funcție cognitivă mai bună, este nevoie de mai multă cercetare pentru a înțelege mai bine această relație, în special la persoanele care fac parte din prima generație crescută cu aceste inovații.”
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
C.I.