Trei cercetători cer Ministerului să explice de ce Laserul de la Măgurele nu a fost inclus în proiectul de consorțiu lansat de partenerii europeni și acuză că bugetul competiției din cercetare este “de toată jena” și că “evaluările în curs sunt viciate”

SURSA: Thales
“Observăm că se agită lumea pentru că: (i) Laserul de la Măgurele nu a fost inclus în consorțiul european (ERIC); (ii) Recent-lansata competiție PCE are un buget total de toată jena; (iii) Evaluările competițiilor aflate în desfășurare sunt jalnice”, spun cercetătorii Octavian Micu, Mihai Miclăuș și Lucian Ancu pe blogul comun Doi Mici și un Anc.

Cei trei cercetători susțin că statul “pompează” o “cârca de bani (din bugetul național)” în proiectul laserului de la Măgurele (ELI-NP), care în martie a atins puterea de 10 PetaWatts pentru care a fost proiectat, devenind este cel mai puternic din lume, “fără nicio garanție a succesului”.

Octavian Micu, Mihai Miclăuș și Lucian Ancu cer conducerii Ministerului Educației și Cercetării “să explice și să rezolve următoarele situații cauză -> efect:

  • (i) Înainte ca Guvernul sau MEC să finanțeze în orice fel ELI-NP, trebuie să facă toate demersurile necesare pentru a lămuri lanțul slăbiciunilor care a dus la această situație extrem de rușinoasă pentru cercetarea românească… și care devine extrem de costisitoare.
  • (ii) Motivele pentru care competiția PCE are atât de puțini bani alocați, adică aproape ½ din cât s-a alocat în 2016, în condițiile în care PIBul a crescut constant și au trecut aproape patru ani de la precedenta competiție. Cu actualul buget vor fi finanțate cam 6 proiecte per domeniu, în condițiile în care criteriile de eligibilitate în unele domenii permit chiar și unui cercetător cu articole la nivel de doctorat să fie eligibil. Tot ce am văzut deocamdată a fost că s-au tăiat bani de la proiectele Nucleu care susțin financiar INCD-urile (da, și noi am militat pentru reformarea acestui tip de finanțare). După aceste tăieri MEC nu a venit cu nicio schemă de finanțare pe baza unor criterii de performanță a acestora. Ne-am fi așteptat ca banii luați din Nucleu să intre în competiția PCE, pentru a încuraja performanța și în INCD-uri. Deci, cum se va susține cercetarea de performanță cu 6 proiecte per domeniu și cu setea de finanțare din sistem?
  • (iii) Cu toții am aflat deja din postări de pe internet, iar unii pe propria piele, că evaluările în curs sunt viciate. Sperăm ca cei nedreptățiți să deschidă acțiuni în instanță pentru a responsabiliza organizatorii competițiilor. Deci, MEC trebuie să explice încă o dată: cum susține performanța cu competiții atât de viciate? Mai adăugăm că și competițiile în derulare au bugete mult prea mici, dar când s-au lansat aceste competiții nu aveam așteptări. Prietenii știu de ce. Nu spunem, desigur, că ar trebui băgați bani într-o competiție cu evaluarea viciată, dar măcar un pic de „cârpeală” am fi vrut să vedem și încă mai putem vedea. De exemplu, sperăm să existe mai multă grijă în alegerea experților și publicarea numelor acestora, inclusiv pentru ședințele de panel aferente competițiilor în desfășurare.”

“Încă din 2017 vorbeam despre PCE-uri [Proiecte de Cercetare Exploratorie – competiție pentru cercetători lansată de Ministerul Educației și Cercetării – N.Red.], bugetele pe care ar trebui să le aibă, cum să fie evaluate etc. De evaluatori ce să mai zicem… Spuneți-ne câți au reacționat când Puiu Georgescu [Lucian Puiu Georgescu, fost ministru al Cercetării în guvernul Tudose – N.Red.] a dat decret că „mioriticii” sunt cei mai buni evaluatori de pe planetă și nu avem nevoie de nobeliști?”, spun cei trei cercetători.

Ministerul Educației a anunțat vineri, 15 mai, că “a aprobat lansarea competiției 2020 pentru Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE) din cadrul Programului 4 – Cercetare fundamentală și de frontieră, Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III). Proiectele de Cercetare exploratorie (PCE) au ca scop susţinerea şi promovarea cercetării ştiinţifice fundamentale, interdisciplinare şi/sau exploratorii din România”.

Competiția are alocată suma de 90.000.000 de lei, iar proiectele contractate în urma evaluării cererilor de finanțare depuse și admise la finanțare în cadrul Programului 4 – Cercetare fundamentală și de frontieră”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educației.

Mihai Miclăuș este doctor în biologie moleculară cu titlul obținut la Universitatea Rutgers din S.U.A. în anul 2011. “M-am întors în țară în același an, iar actualmente sunt cercetător științific (gradul 2) la Institutul de Cercetări Biologice (filiala Cluj-Napoca a INCDSB). Îmi desfășor activitatea în domeniul biologiei moleculare a plantelor, folosind ca model de studiu porumbul, alături de preocupări științifice secundare în domeniul ecologiei moleculare a plantelor și respectiv geneticii/genomicii medicale”. Este membru al Asociației Ad Astra.

Octavian Micu este doctor în fizică teoretică la University of Alabama, Tuscaloosa, AL, U.S.A, titlu obținut în 2007, “după care mi s-a oferit un contract de cercetător postdoctoral la Technische Universität Dortmund, Germania. M-am întors în țară în 2011 cu un proiect de reîntoarcere, iar actualmente sunt cercetător științific gradul 1 (CS 1) la Institutul de Știinte Spațiale (filială a INFLPR). Îmi desfășor activitatea în domeniul fizicii găurilor negre și a gravitației cuantice”. Micu este membru al Asociației Ad Astra a cercetătorilor.

Lucian Ancu a “activat la nivel de vârf în fizica particulelor elementare până recent. În decursul a mai bine de zece ani am contribuit la căutările pentru bozonul Higgs la Fermilab şi apoi la descoperirea acestuia la CERN. În acest periplu am lucrat la Universităţile din Nijmegen, Berna şi Geneva”, potrivit unei prezentări pe blogul comun Doi Mici și un Anc. Este membru al Asociaţiei Ad Astra.

Citește și:

 

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii
  1. Draga Redactie EduPEdu,

    Modul in care plasati articolul nostru este unul foarte tendentios. Scrieti acolo doar contextul cu “… în martie a atins puterea de 10 PetaWatts pentru care a fost proiectat, devenind este cel mai puternic din lume…”
    Imi pare rau, dar lasati intentionat pe dinafara toate esecurile (cei 10 PW trebuiau atinsi in 2018) si nu mentionati nicaieri faptul ca ELI-NP se numeste NP pentru ca pentru pilonul ELI din Romania cea mai importanta componenta este sursa gamma legat de care, pana in prezent, pare a fi un fiasco total.
    Exact de acolo, si probabil nu numai, a pornit excluderea pilonului ELI-NP din consortiul ERIC.
    Ceea ce faceti dvs. se numeste “cherry picking”.

    1. Foarte corect – puterea declarata in articol trebuia atinsa din 2018!!!
      Intram in “obisnuitele” conspiratii ale strainilor rauvoitori care nu ne lasa si pe noi romanii sa stralucim..
      Daca cele 2 centru au respectat intervalul de timp iar cel de la Magurele a tot tras mita de coada ce erau sa faca??? Sa stea dupa noi???
      Directorul de la Magurele este batut in cuie pe functie??? Cind a iesit acel scandal cu sursa gamma nu s-a gindit nimeni sa ii evalueze activitatea???
      Poate venea altcineva in locul lui care reusea sa miste lucrurile.
      Dar NU, s-a mers iar pe ideea conspiratiilor si a strainilor care au ce au cu noi saracii: cei mai buni, destepti, poporul ales, etc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate