Cercetătorii și profesorii universitari din diasporă îi cer ministrului Monica Anisie să înlăture din legislație prevederile care le interzic angajarea în România. Scrisoare deschisă lansată de Ad Astra

3.805 vizualizări
Foto: Pixabay.com
Asociația Ad Astra a cercetătorilor a lansat o scrisoare deschisă prin care îi cere ministrului Educației, Monica Anisie, să înlăture discriminarea cercetătorilor și cadrelor universitare din diaspora din procesele de angajare în institutele sau universitățile din țară. “Una din piedicile importante în acest sens sunt restricțiile impuse de anumite facultăți, universități și institute de cercetare, care practic elimină participarea la concursurile pe posturile libere lansate”, susține Ad Astra.

Cercetătorii exemplifică procedurile care îi împiedică pe cei din diaspora să participe la concursurile din România cu Ordinul nr. 6129/2016 din 20 Decembrie 2016 (Anexa 19), unde “Comisia de Biologie-Biochimie a CNATDCU a stabilit standardele minimale si obligatorii prin care s-au pus bazele unei discriminări evidente a cercetătorilor si cadrelor universitare din diaspora. Documentul oficial stipulează ca aplicanții pentru posturile de conferențiar si profesor universitar sa fi obținut “minimum două granturi naționale de cercetare în calitate de director (sau responsabil de proiect în cazul parteneriatelor) sau unul național (în calitate de director) și unul internațional (în calitate de responsabil național)”. După cum se observa din text, un cercetător din diaspora este exclus automat prin prisma lipsei granturilor naționale”.

“Criterii discriminatorii au fost introduse nu doar prin decizii ale MEC și comisiilor sale, ci și prin hotărâri ale Guvernului României”, acuză asociația Ad Astra.

Textul integral al scrisorii deschise lansate de Ad Astra:

“Scrisoare deschisă în legătură cu discriminarea cercetătorilor și cadrelor universitare din diaspora

Stimata Doamna Ministru,

Vă adresăm prezenta scrisoare cu rugămintea să ne sprijiniți în vederea stimulării revenirii cadrelor universitare și a cercetătorilor valoroși din diaspora românească și de asemenea a altor cercetători din străinătate pentru a putea ocupa poziții didactice, de cercetare și manageriale în universitățile și institutele de cercetare din România.

În urma verificărilor făcute de Ad Astra, am identificat trei aspecte care pun bazele unei discriminări a cercetătorilor și cadrelor universitare din diaspora și care au fost introduse în urma unor hotărâri de guvern sau ordine ministeriale.

Una din piedicile importante în acest sens sunt restricțiile impuse de anumite facultăți, universități și institute de cercetare, care practic elimină participarea la concursurile pe posturile libere lansate. Ca un exemplu, prin decizia Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice – Ordin nr. 6129/2016 din 20 Decembrie 2016 (Anexa 19), Comisia de Biologie-Biochimie a CNATDCU a stabilit standardele minimale si obligatorii prin care s-au pus bazele unei discriminări evidente a cercetătorilor și cadrelor universitare din diaspora.

Documentul oficial stipulează ca aplicanții pentru posturile de conferențiar si profesor universitar să fi obținut “minimum două granturi naționale de cercetare în calitate de director (sau responsabil de proiect în cazul parteneriatelor) sau unul național (în calitate de director) și unul internațional (în calitate de responsabil național)”. După cum se observa din text, un cercetător din diaspora este exclus automat prin prisma lipsei granturilor naționale. Chiar daca se stipulează și un grant internațional, adăugirea “în calitate de responsabil național” evidențiază și mai mult caracterul discriminatoriu.  Din verificările noastre ale criteriilor stabilite la alte discipline de către comisiile CNADTCU, doar comisia Biologie-Biochimie a introdus acest concept de „grant național” sau „responsabil național”. În cazul în care „grant național” nu se limitează doar la România, ci și la țara în care candidatul își desfășoară activitatea, este necesară o definire clară a acestui criteriu. Pe baza acestor documente, concursurile pentru ocuparea de posturi in cadrul universităților sau institutelor de cercetare cu profilul Biologie-Biochimie și care impun aceste standarde minimale și obligatorii devin automat discriminative și blochează automat accesul la concurs al cercetătorilor și cadrelor universitare din diaspora.

Criterii discriminatorii au fost introduse nu doar prin decizii ale MEC și comisiilor sale, ci și prin hotărâri ale Guvernului României. Baza legală a unor astfel de condiții discriminatorii față de potențialii aplicanți din străinătate au la bază Hotărârea de Guvern nr. 902/2018 din 9 Noiembrie 2018 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea şi desfășurarea examenului de promovare în cariera didactică pentru învăţământul superior, publicată în Monitorul Oficial Nr. 990 din 22 Noiembrie 2018 (https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/HG%20902–2018.pdf)

În aceasta HG, la Art. 10 se stipulează:
(1) Pentru înscrierea la examenul de promovare în cariera didactică, pentru funcțiile de lector universitar/șef de lucrări este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:

b) vechime minimă de 3 ani în calitate de cadru didactic în învăţământul superior în cadrul instituţiei organizatoare a examenului de promovare;
(2) Pentru înscrierea la examenul de promovare în cariera didactică, pentru funcția de conferențiar universitar este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:

b) vechime minimă de 6 ani în calitate de cadru didactic în învăţământul superior în cadrul instituției organizatoare a examenului de promovare;
(3) Pentru înscrierea la examenul de promovare în cariera didactică, pentru funcția de profesor universitar este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:

b) vechime minimă de 9 ani în calitate de cadru didactic titular în învăţământul superior în cadrul instituţiei organizatoare a examenului de promovare.

Pentru moment nu este clar dacă exista norme de aplicare a acestei Hotărâri de Guvern, dar este clar că textul în forma actuală creează bazele unei discriminări și considerăm că această hotărâre ar trebui abrogată.

Pe de altă parte, criterii discriminatorii sunt prezente și în Hotărârea Guvernului nr. 576/2016 privind aprobarea Metodologiei de concurs pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare.

Acest document care se găsește aici (http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/incd/concursuri/hg-576-2016-din-10-08-2016.pdf) stă la baza concursului pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare anunțat din martie 2020 (prezentat aici http://www.research.gov.ro/ro/articol/5162/minister-comunicare-concurs-de-selectie-pentru-functia-de-director-general-la-institutele-nationale-de-cercetare-dezvoltare), concurs care s-a lansat deja pentru câteva poziții de director general din lista afișată în 26.06.2020: http://www.research.gov.ro/ro/articol/5225/sistemul-de-cercetare-structuri-componente-institute-nationale-de-cercetare-dezvoltare-incd-in-coordonare-mandatele-directorilor-generali-ai-incd-urilor-aflate-in-coordonare

Mai concret, la ANEXA 1 la metodologie privitoare la Condițiile de participare la concursul pentru ocuparea funcției de director general la INCD: 

– ART. 1 Persoana care participă la concursul pentru ocuparea funcției de director general la INCD trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: 

1. Condiții generale:

……

b) cunoaște limba română, are capacitate deplină de exercițiu și disponibilitatea să se angajeze pentru îndeplinirea atribuțiilor cu timp de muncă cu durată integrală, cel puțin pentru un mandat de 4 ani.

Apoi, în ANEXA 3 la metodologie, privitoare la Regulamentul de desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de director general la INCD:

ART. 2 

(1) Lucrările comisiei de concurs se desfășoară obligatoriu în prezența tuturor membrilor, în limba română, și sunt conduse de președintele desemnat. 

și

ART. 6 

…….

(3) ANCSI, în vederea asigurării depunerii on-line a dosarului de concurs realizează și dezvoltă o aplicație software, obligatoriu în limba română, dar și în limba engleză.

De precizat ca cererea de înscriere si toate celelalte documente tipizate sunt redactate doar în limba română.

Hotărârile de Guvern nr. 902/2018 si 576/2016 nu doar că limitează egalitatea șanselor cercetătorilor și cadrelor didactice din diaspora față de cei din instituțiile românești, dar limitează și accesul cadrelor didactice și cercetătorilor între instituțiile românești. Evident, aceste condiții discriminatorii prevăzute în HG-ul mai sus menționat contravin Dreptului European, astfel de discriminări directe și indirecte fiind interzise de Tratatul de la Lisabona.

Doamna Ministru, Asociația “Ad Astra” va roagă să ne sprijiniți și eventual să ne consiliați, în demersurile noastre pentru abrogarea mai sus menționatelor Hotărâri de Guvern, dar și schimbarea standardelor minimale introduse de Comisia Biologie-Biochimie a CNATDCU, și să luați și alte măsuri pentru încurajarea revenirii în țară a diasporei, cât și pentru stabilirea în țară a cadrelor didactice și de cercetare valoroși din străinătate.

Cu considerație,

CD din partea Asociației “Ad Astra”

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

3 comentarii
  1. Poate autorul sau autoarea articolului face publica o lista completa a “profesorilor universitari” (la plural) si “cercetatorilor” (tot la plural) care, chipurile, au conceput aberatiile si absurditatile din scrisoarea de mai sus (de ex. obiectiile referitoare la cunoasterea si folosirea limbii romane la unele concursuri desfasurate in Romania). N-ar fi exclus ca pluralul sa se transforme in singular.

  2. Foarte buna inițiativă, felicitări AdAstra !
    Realitatea este că institutele de cercetare și universitățile românești sunt în foarte mare parte total refractare la angajarea de cercetători din străinătate, în particular de români care au obținut rezultate științifice remarcabile în afară. Ei sunt frecvent priviți ca un PERICOL pentru mediocritatea mioritică. Guvernul ar trebui sa aloce resurse financiare universităților de stat/ institutelor de cercetare și functie de modul în care au reușit să (re)aducă în România cercetătorii valoroși.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Derapaj în Revista Română de Statistică – Un articol semnat de un profesor de la ASE scrie despre „transhumanța” românilor care au emigrat. Transhumanța înseamnă deplasarea sezonieră a oilor, potrivit DEX

În Revista Română de Statistică, Supliment nr 1/2020, este folosit termenul de „transhumanță” pentru a descrie emigrația românilor. Articolul de cercetare cu titlul „Analiza corelaţiei dintre migraţie şi remitenţe”, semnat…
Vezi articolul

Scrisoare fără precedent de susținere a directorului celui mai mare proiect de cercetare din România: peste 100 de cercetători, ingineri, doctoranzi de la Laserul de la Măgurele anunță că îl sprijină pe Nicolae Zamfir, ținta unor “tentative de discreditare”

O bună parte din cercetătorii de la Măgurele fac front comun în sprijinul directorului celui mai mare proiect de cercetare din România, Nicolae Zamfir. “Subsemnații, cercetători la Centrul ELI-NP, protestăm…
Vezi articolul