Cercetătorii trebuie să raporteze date obținute cu AI, să nu plagieze sau autoplagieze, să nu falsifice date – noul Cod de etică al personalului din Cercetare / Documentul, publicat cu întârziere de un an, nu prevede nimic referitor la hărțuire și sesizări anonime, ca în cazul eticii universitare

Cercetătorii trebuie să raporteze date obținute prin simulări pe calculator și utilizarea serviciilor de inteligență artificială, trebuie să nu confecționeze rezultate sau date, să respecte o serie de reguli extinse privind citarea, să nu plagieze, potrivit noului Cod de etică și deontologie profesională al personalului din cercetare, dezvoltare, inovare. Documentul a fost anunțat marți, 16 decembrie, de către Autoritatea Națională pentru Cercetare, cu un an întârziere. 

Nici Codul propriu-zis, nici ghidul de etică ce este inclus în el nu prevăd un element de noutate care a atras dezbateri considerabile în ultimul an și care a determinat schimbarea Codului-cadru de etică în mediul universitar – posibilitatea sesizărilor anonime ca metodă de combatere a actelor de hărțuire sexuală sau morală.

• Dacă problemele de etică și deontologie în universități sunt acoperite de Codul-cadru de etică universitară, adoptat în aprilie 2024, cele din institutele de cercetare trebuie abordate separat, conform Legii 183/2024 privind statutul personalului de cercetare.

Această lege, adoptată în iunie anul trecut, prevede că acest Cod trebuie elaborat de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI). Potrivit Art. 57 din lege, CNECSDTI trebuia să elaboreze codul – care se aprobă prin ordin de ministru în 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii. 

Codul a fost prezentat de Ministerul Educației și Cercetării, prin ANC, cu un an întârziere, pe 16 decembrie 2025. Potrivit documentului publicat de Autoritatea pentru Cercetare, el reprezintă Anexa la OMEC 6886/10.12.2025.

Documentul prevede obligații și condiții de desfășurare a activității pentru personalul din institutele de cercetare – nu și pentru cel din mediul universitar, care este „acoperit” de Legea învățământului superior 199/2023 și de Codul de etică adoptat în temeiul acelei legi în primăvara anului trecut. 

O problemă de actualitate – trecută cu vederea: sesizările anonime pentru hărțuire

Dincolo de diverse diferențe ce țin de modelul de activitate, organizare și reglementare a institutelor de cercetare, diferit de cel al universităților, Codul se remarcă printr-o diferență ce ține de dezbaterile publice din ultimul an. În mediul universitar, cazurile de abuz sexual de la SNSPA și din alte instituții au determinat modificarea codului de etică universitară, care, după discuții ce au durat mai bine de un an, a fost modificat toamna aceasta așa încât să permită sesizările anonime la comisiile de etică ale universităților. 

În pofida tuturor acestor dezbateri prelungite, desfășurate sub umbrela MEC, noul cod pentru cercetătorii din institute nu menționează absolut nimic despre această posibilitate. De altfel, întreaga tematică a respectării drepturilor este eludată printr-o formulă ce lasă decizia în acest domeniu către comisiile de etică ale institutelor și către propriile coduri de etică:

• „Art. 19 Normele de bună conduită privind respectarea ființei și demnității umane, evitarea suferinței animalelor și ocrotirea și refacerea mediului natural și a echilibrului ecologic în activitatea CDI, obligă membrii comunității CDI la respectarea acestor norme, așa cum sunt detaliate în Codul de etică sau în codurile de etică pe domenii”.

Codul prevede că „în cazurile în care faptele săvârșite întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni sunt sesizate organele de urmărire penală competente, în condițiile legii”. Dar, pentru a discuta un caz, comisia de etică a institutului de cercetare nu poate primi sesizări anonime:

„Art. 10 (1) Pentru a fi admisibile, sesizările adresate comisiilor de etică (…) trebuie să conțină în mod cumulativ următoarele:

1. semnătura persoanei care formulează sesizarea;
2. Datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea (…)
3. O motivare argumentată privind nerespectarea normelor de bună conduită (…)

(2) Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (1) sunt respinse ca inadmisibile de către comisiile de etică în CDI.

(3) Autorului sesizării i se păstrează confidențialitatea identității”.

Ce spune Codul de etică al personalului din cercetare – obligații, abateri, sancțiuni

Documentul publicat marți de ANC prevede că acest cod se aplică personalului din cercetare, dezvoltare și inovare, acoperit de Legea 183/2024 privind statutul personalului CDI – dar nu și personalului angajat în universități. 

• Dacă pentru universități autoritatea-umbrelă în domeniul eticii este Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), în cazul institutelor această autoritate este CNECSDTI. Consiliul monitorizează și verifică activitatea comisiilor de etică a organizațiilor de cercetare, cu excepția universităților.

Problemele de etică trebuie semnalate, conform codului, la comisiile de etică din institute, comisii care au un mandat de 4 ani și care operează independent de orice altă structură sau persoană din cadrul organizației (Art. 6). Deciziile acestor comisii pot fi contestate la CNECSDTI.

Obligații de bună conduită ale personalului CDI:

• Să raporteze rezultate sau date reale
• Să raporteze date obținute prin calcule sau simulări numerice pe calculator sau date rezultate deductiv ca rezultat al activității proprii
• Să se abțină de la activități care îngreunează, împiedică sau sabotează activitatea CDI a altor persoane
• Să nu obstrucționeze activitatea comisiei de etică
• Să respecte legislația în domeniu

Obligații academice pentru toți membrii comunității CDI:

• Să nu plagieze
• Să obțină acordul unei persoane pentru includerea în lista de autori a unei publicații științifice
• Să publice și să disemineze cu autorizare rezultate, ipoteze, teorii ori metode științifice
• Să furnizeze informații corecte și reale în solicitări de finanțare, candidatură etc.
• Să accepte și să menționeze ca autori doar persoane care au contribuit efectiv la elaborarea cercetării

Obligații pentru cei cu funcții de conducere

Documentul menționează în acest sens, între altele:

• Să nu utilizeze funcția pentru obținerea calității de autor sau coautor al publicațiilor persoanelor din subordine
• Să se abțină de la utilizarea autorității pentru salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale
• Să se abțină de la utilizarea autorității pentru a obține calitatea de autor / coautor al publicațiilor persoanelor din subordine sau pentru salarizare pentru soți, afini sau rude până la gradul al II-lea inclusiv
• Să nu folosească autoritatea pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau rezultate asupra oamenilor din subordine

Potrivit documentului, conflictul de interese acoperă situații în care apar legături de rudenie extinse – relații de soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv (ocupare de funcții de directă subordonare, participarea la comisii de doctorat, alte comisii)

Abaterile de la norme de bună conduită în activitatea CDI (art. 25) includ:

• Confecționarea de rezultate sau date
• Falsificarea de date experimentale
• Îngreunarea sau împiedicarea activităților CDI ale altor persoane 
• Obstrucționarea activității comisiei de etică

Abaterile de la normele de bună conduită în comunicare, publicare, diseminare și popularizare științifică includ:

• Plagiatul
• Autoplagiatul
• Includerea în lista de autori a unei publicații științifice a unor coautori care nu au contribuit semnificativ sau excluderea altora care au contribuit semnificativ
• Publicarea neautorizată a unor rezultate, ipoteze, teorii sau metode științifice
• Introducerea de informații false în cererile de granturi

Diverse tipuri de abateri sunt definite și pentru activități de evaluare-monitorizare (nedezvăluirea conflictului de interese, fraudarea evaluării etc.), sau în exercitarea atribuțiilor de conducere).

Iar documentul definește ca abateri grave plagiatul, confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive, respectiv introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare.

Sancțiunile prevăzute în cod includ: 

• avertismentul scris
• retragerea definitivă și/sau corectarea lucrărilor, 
• diminuarea salariului de bază cu cel mult 20% pe o perioadă de maximum 6 luni, cumulat, după caz, cu indemnizațiile și sporurile existente
• Suspendarea pe o perioadă determinată de 1-5 ani a dreptului de înscriere la examen sau concurs pentru grad profesional superior sau funcție de conducere
• Destituirea din funcția de conducere
• Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Ghidul de etică CDI prevede declararea folosirii AI în cercetare

Documentul publicat de ANC include și un „Ghid de etică în CDI”, ce reunește prevederi din mai multe documente de profil internaționale. Printre acestea – Regulamentul UE nr. 1689/2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială.

Între altele, Ghidul prevede:

• „Cercetătorii își raportează rezultatele și metodele, inclusiv utilizarea serviciilor externe sau a inteligenței artificiale (IA) și a instrumentelor automatizate, într-un mod compatibil cu normele acceptate ale disciplinei și care facilitează verificarea sau replicarea, după caz)”.
• „Personalul care desfășoară activități CDI este obligat să respecte dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1689/13.06.2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială (IA)).

Codul de etică și ghidul de etică în CDI, publicate marți, 16 decembrie de ANC:

Foto: © Volodymyr Scherbak | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.