Stabilirea unor limite clare de timp, dezvoltarea gândirii critice în era inteligenței artificiale, identificarea conținutului generat de AI, implicarea părinților și promovarea respectului digital sunt cinci direcții-cheie pentru utilizarea responsabilă a platformelor online de către tineri, potrivit unor recomandări prezentate cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet (SID) 2026, conform unui comunicat de presă remis Edupedu.ro.
Informarea vine în contextul unor dezbateri ample, la nivel european și în România, privind posibila interzicere sau limitare a accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale, pe fondul îngrijorărilor legate de siguranța online, dependență, expunerea la conținut nociv și efectele asupra sănătății mintale.
1. Limite clare pentru timpul petrecut online
Prima recomandare vizează gestionarea timpului petrecut în fața ecranului, considerată esențială pentru echilibrul dintre învățare, odihnă și activitățile offline. Părinții pot stabili intervale clare de utilizare a platformelor video și pot limita accesul în timpul orelor de curs sau al temelor.
Instrumente precum Family Link permit definirea unor limite zilnice, blocarea aplicațiilor sau activarea funcției „Ora de școală”, care restricționează utilizarea dispozitivului în timpul programului școlar, reducând riscul de distragere a atenției.
2. Stimularea gândirii critice în era inteligenței artificiale
A doua direcție subliniază nevoia de a încuraja înțelegerea aprofundată, nu consumul rapid de răspunsuri. În contextul extinderii instrumentelor bazate pe AI, accentul este pus pe procesul de învățare și pe dezvoltarea gândirii critice.
- Elevii sunt încurajați să abordeze problemele pas cu pas, să înțeleagă raționamentele din spatele soluțiilor și să evite „scurtăturile” care pot afecta capacitatea de analiză și autonomie intelectuală.
3. Identificarea conținutului generat de AI și evaluarea informațiilor online
O altă recomandare vizează alfabetizarea media și capacitatea tinerilor de a distinge între conținut autentic și cel generat artificial. Într-un mediu online în care imaginile, videoclipurile și sunetele pot fi create sau manipulate cu ajutorul AI, înțelegerea originii informației devine esențială.
Sunt recomandate metode precum SIFT (Stop, Investigate, Find, Trace), verificarea surselor și utilizarea unor instrumente de identificare a conținutului generat de inteligența artificială, pentru a reduce riscul de dezinformare.
4. Implicarea părinților și a tutorilor
A patra direcție pune accent pe rolul părinților în ghidarea experienței online a copiilor, fără a elimina complet autonomia acestora, mai ales în cazul adolescenților.
Conturile supravegheate permit părinților să fie informați despre activitatea copiilor pe platforme, să înțeleagă tipurile de conținut accesate și să intervină atunci când este necesar, menținând în același timp un echilibru între control și încredere.
5. Promovarea respectului digital
Ultima recomandare vizează comportamentul în mediul online, privit ca o extensie a vieții sociale offline. Respectul față de ceilalți, vigilența și responsabilitatea în interacțiunile digitale sunt prezentate ca elemente esențiale ale educației moderne. Tinerii sunt încurajați să conștientizeze impactul propriilor acțiuni în spațiul digital și să adopte un comportament etic în comunitățile online.
YouTube, utilizat pe scară largă ca instrument educațional
Aceste recomandări sunt susținute și de datele ”Future Report”, un studiu cantitativ și calitativ realizat pe un eșantion de 7.000 de tineri cu vârste între 13 și 18 ani din Uniunea Europeană. Potrivit cercetării, aproape trei sferturi dintre adolescenții europeni folosesc YouTube pentru a învăța lucruri necesare la școală, iar 71% spun că au utilizat platforma pentru a învăța ceva nou în afara cerințelor școlare.
În același timp, potrivit unei analize Oxford Economics, 80% dintre părinții din UE consideră că platforma oferă conținut de calitate pentru educație și relaxare, iar 84% dintre profesorii europeni declară că folosesc YouTube în activitatea didactică.
Sisteme automate de identificare a minorilor și restricții de siguranță
Potrivit aceluiași comunicat de presă, în a doua jumătate a anului 2025, YouTube a început să utilizeze sisteme automatizate bazate pe inteligență artificială pentru estimarea vârstei utilizatorilor. Scopul este identificarea minorilor care folosesc conturi nesupravegheate și aplicarea automată a unor măsuri de protecție.
Astfel, chiar și în situațiile în care un adolescent își creează un cont cu o dată de naștere falsă, sistemele pot identifica utilizatorul ca fiind sub 18 ani și pot activa automat:
- dezactivarea reclamelor personalizate;
- limitarea recomandărilor repetitive de conținut;
- memento-uri de bunăstare digitală („ia o pauză”, „ora de culcare”);
- blocarea conținutului marcat 18+.
Aceste măsuri se adaugă instrumentelor de control parental deja existente.
Ce instrumente au părinții la dispoziție
Google pune la dispoziția părinților mai multe opțiuni pentru gestionarea accesului copiilor la YouTube, în funcție de vârstă:
YouTube Kids – recomandat copiilor între 0 și 12 ani, cu conținut adaptat pe trei niveluri:
- preșcolari (până la 4 ani);
- școlari mici (5-8 ani);
- școlari mari (9-12 ani).
Conturi supravegheate – pot fi create prin aplicația Family Link sau din Centrul pentru familii al YouTube și permit părinților să aleagă tipul de conținut accesibil, de la variante restrictive până la acces extins (fără conținut 18+).
Supervizare pentru adolescenți (13+) – părintele și adolescentul își conectează conturile printr-un sistem de invitație, iar părintele primește informații despre activitatea canalului, fără a impune reguli directe de la distanță.
Dezbateri și măsuri la nivel european și în România
Prezentarea acestor recomandări are loc într-un moment în care mai multe state europene, printre care Grecia, Spania, Franța și Marea Britanie, discută sau implementează măsuri de restricționare a accesului minorilor la rețelele sociale, inclusiv prin sisteme de verificare a vârstei.
Și în România, subiectul a intrat recent în dezbatere publică. Premierul Ilie Bolojan a respins ideea unei interdicții generale, argumentând că astfel de măsuri sunt dificil de aplicat și că accentul ar trebui pus pe educație și responsabilitatea părinților în reglarea accesului copiilor la mediul online.
Într-un interviu acordat Edupedu.ro, cercetătoarea Diana Tăut, investigatoare principală pentru România în cadrul studiilor Organizației Mondiale a Sănătății privind comportamentele copiilor de vârstă școlară, a susținut că accesul copiilor sub 12 ani la rețelele sociale ar trebui blocat complet, iar pentru adolescenții între 12 și 15 ani ar trebui impuse condiții stricte de utilizare.
Foto: © Andrii Zorii | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Adriana Vișean
Redacția
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
