România să respecte prevederile legale privind corelarea salariilor din cercetare cu cele din universitar și cele privind bugetul minim per cercetător, cere o petiție online adresată Comisiei Europene, inițiată la sfârșitul săptămânii trecute și semnată până luni după-amiază de circa 150 de cercetători români. Aceștia cer executivului de la Bruxelles să verifice măsura în care România își îndeplinește obligațiile asumate prin PNRR în domeniul cercetării și să condiționeze plățile aferente PNRR de implementarea efectivă a reformelor în domeniu.
În apelul menționat, intitulat „Petiție adresată Comisiei Europene, referitoare la stadiul îndeplinirii de către România a obligațiilor asumate în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării prin PNRR”, semnatarii declară că vor să atragă astfel atenția „supra neîndeplinirii de către statul român a mai multor obligații asumate în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării (CDI), precum și solicitarea intervenției Comisiei Europene în vederea corectării situației create”.
Ei arată că România și-a asumat prin PNRR o serie de obligații în cercetare, care au ca termen de implementare anul 2026 și care „reprezintă jaloane aferente cererii de plată nr. 4 din PNRR, cu o valoare de 2,62 miliarde euro”. Potrivit semnatarilor, în acest sens Parlamentul a adoptat, ca parte a obligațiilor asumate, Legea 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare. „Din păcate, la aproape doi ani de la adoptarea Legii nr. 183/2024, autoritățile române competente nu au adoptat o parte din actele normative subsecvente necesare aplicării acesteia, ceea ce echivalează cu o neaplicare de facto a unor prevederi esențiale”, arată petiția.
Prevederi neaplicate, potrivit documentului citat:
- Cele „privitoare în special la corelarea salariilor personalului CDI cu cele din învățământul superior, conform art. 24 (1):„Salariile de bază pentru funcţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) se stabilesc în anexele legilor de salarizare sau în contractele colective de muncă, după caz, prin corelare cu salariile de bază pentru funcţiile echivalente din învăţământul superior, conform art. 9 alin. (2), (5) şi (6)””
- respectiv „alocarea unui buget minim de 5.000 lei anual/cercetător, destinat activităților de cercetare, conform art. 32 (3): „Pentru exerciţiul drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c), d), f), h), i), k), l) şi ş) în scopul susţinerii cercetării la nivel naţional, organizaţiile de cercetare angajatoare pot aloca, în concordanţă cu strategia de cercetare şi dezvoltare proprie, fonduri de cel puţin 5.000 de lei anual/cercetător, indexate cu rata anuală a inflaţiei, cu încadrare în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul organizaţiei de cercetare. Alocarea fondurilor bugetate pentru susţinerea activităţilor de cercetare se va face conform regulamentelor instituite de către fiecare angajator în funcţie de obiectivele sale de activitate”.”
Autorii semnalează totodată că în ultimele luni Guvernul a luat decizii care au afectat semnificativ veniturile salariale ale cercetătorilor: „Actualmente, salariul mediu al cercetătorilor științifici se situează sub salariul mediu net național și sub salariul mediu net din învățământul preuniversitar”.
Potrivit petiției, „subfinanțarea cronică a domeniului CDI și neaplicarea în integritate a Legii 183/2024 fac imposibilă implementarea reformelor asumate de către România prin PNRR, afectând funcționarea organizațiilor de cercetare. Neaplicarea reformelor asumate prin PNRR afectează implementarea angajamentelor României în cadrul Spațiului European de Cercetare, compromit atingerea jaloanelor și a țintelor asumate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și generează riscuri privind utilizarea eficientă a fondurilor europene alocate acestui sector”.
Cererile punctuale adresate de semnatari Comisiei Europene:
1. Verificarea de către Comisia Europeană a îndeplinirii de către România a obligațiilor asumate prin PNRR în domeniul CDI;
2. Condiționarea aprobării și efectuării plăților aferente PNRR de implementarea efectivă a reformelor asumate, inclusiv a Legii nr. 183/2024;
3. Monitorizarea elaborării și implementării de către autoritățile române a unui calendar clar, public și verificabil, privitor la măsurile legislative adoptate pentru CDI și la alocarea resurselor bugetare aferente aplicării lor;
4. Monitorizarea inițierii și a implementării unui mecanism funcțional de dialog direct și permanent între Guvernul României și comunitatea științifică românească.
5. Obligarea autorităților române la publicarea periodică a unor rapoarte transparente privind progresul implementării reformelor din CDI.
Textul petiției online, integral:
„Petiție adresată Comisiei Europene, referitoare la stadiul îndeplinirii de către România a obligațiilor asumate în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării prin Planul Național de Redresare și Reziliență
Semnată de cercetători care activează în organizații de cercetare (instituții de cercetare și universități) din România, petiția are ca scop atragerea atenției asupra neîndeplinirii de către statul român a mai multor obligații asumate în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării (CDI), precum și solicitarea intervenției Comisiei Europene în vederea corectării situației create.
Context general România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de către Consiliul Uniunii Europene pe data de 28 octombrie 2021, o serie de obligații în domeniul CDI, care contribuie la obiectivele Spațiului European de Cercetare (ERA). Acestea includ, printre altele: 1) actualizarea legislației naționale în conformitate cu standardele și practicile europene; 2) implementarea principiilor stipulate în Carta Europeană a Cercetătorilor; 3) aplicarea recomandărilor din mecanismul Policy Support Facility (PSF)
Având ca termen de implementare anul 2026, obligațiile amintite reprezintă jaloane aferente cererii de plată nr. 4 din PNRR, cu o valoare de 2,62 miliarde euro, depusă de România în luna decembrie 2025.
Printre altele, ca parte a măsurilor luate în vederea îndeplinirii obligațiilor din domeniul CDI asumate prin PNRR, în luna iunie 2024, Parlamentul României a adoptat Legea 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, care conține prevederi clare privitoare la 1) cariera profesională în cercetare, 2) mediul de cercetare, 3) finanțarea cercetării și asigurarea fondurilor pentru cercetare, 4) salarizarea cercetătorilor.
Situația de fapt
Din păcate, la aproape doi ani de la adoptarea Legii nr. 183/2024, autoritățile române competente nu au adoptat o parte din actele normative subsecvente necesare aplicării acesteia, ceea ce echivalează cu o neaplicare de facto a unor prevederi esențiale, privitoare în special la corelarea salariilor personalului CDI cu cele din învățământul superior, conform art. 24 (1): „Salariile de bază pentru funcţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) se stabilesc în anexele legilor de salarizare sau în contractele colective de muncă, după caz, prin corelare cu salariile de bază pentru funcţiile echivalente din învăţământul superior, conform art. 9 alin. (2), (5) şi (6)” și alocarea unui buget minim de 5.000 lei anual/cercetător, destinat activităților de cercetare, conform art. 32 (3): „Pentru exerciţiul drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c), d), f), h), i), k), l) şi ş) în scopul susţinerii cercetării la nivel naţional, organizaţiile de cercetare angajatoare pot aloca, în concordanţă cu strategia de cercetare şi dezvoltare proprie, fonduri de cel puţin 5.000 de lei anual/cercetător, indexate cu rata anuală a inflaţiei, cu încadrare în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul organizaţiei de cercetare. Alocarea fondurilor bugetate pentru susţinerea activităţilor de cercetare se va face conform regulamentelor instituite de către fiecare angajator în funcţie de obiectivele sale de activitate”.
Mai mult, în ultimele luni, Guvernul a luat mai multe decizii prin care veniturile salariale reale ale cercetătorilor, mai ales ale celor aflați la început și mijloc de carieră, au fost semnificativ afectate (trei etape de diminuare salarială au survenit succesiv). Actualmente, salariul mediu al cercetătorilor științifici se situează sub salariul mediu net național și sub salariul mediu net din învățământul preuniversitar.
Întârzierea implementării angajamentelor din domeniul CDI, asumate de către România prin PNRR, în speță a unor prevederi din Legea 183/2024, și nerespectarea obligației de a crește bugetul alocat domeniului CDI (în prezent acesta reprezintă circa 0,15% din PIB față de cel asumat de 1% din PIB, ceea ce plasează România mult sub media Uniunii Europene și afectează capacitatea de convergență și competitivitate în cadrul programelor europene) au fost supuse criticii din partea unor organisme reprezentative ale comunității academice românești. De pildă, Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) a atras atenția asupra faptului că aplicarea efectivă a Legii 183/2024 depinde de adoptarea unor acte normative subsecvente și alocarea resurselor financiare necesare. De asemenea, un număr mare de cercetători au formulat critici și solicitări asemănătoare prin memorii publice și sesizări adresate Parlamentului, Guvernului sau Avocatului Poporului.
Semnatarii prezentei petiții consideră că subfinanțarea cronică a domeniului CDI și neaplicarea în integritate a Legii 183/2024 fac imposibilă implementarea reformelor asumate de către România prin PNRR, afectând funcționarea organizațiilor de cercetare. Neaplicarea reformelor asumate prin PNRR afectează implementarea angajamentelor României în cadrul Spațiului European de Cercetare, compromit atingerea jaloanelor și a țintelor asumate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și generează riscuri privind utilizarea eficientă a fondurilor europene alocate acestui sector. Pe termen mediu și lung, nerespectarea angajamentelor asumate de statul român în domeniul cercetării va avea ca efect: 1) scăderea în continuare a atractivității domeniului CDI; 2) plecarea din sistem a cercetătorilor performanți; 3) îmbătrânirea accentuată a corpului de cercetători; 4) scăderea competitivității organizațiilor de cercetare românești; 5) afectarea capacității institutelor de cercetare din România de a participa cu succes la programe europene de cercetare.
Solicitare
Ținând cont de cele afirmate mai sus, solicităm:
1. Verificarea de către Comisia Europeană a îndeplinirii de către România a obligațiilor asumate prin PNRR în domeniul CDI;
2. Condiționarea aprobării și efectuării plăților aferente PNRR de implementarea efectivă a reformelor asumate, inclusiv a Legii nr. 183/2024;
3. Monitorizarea elaborării și implementării de către autoritățile române a unui calendar clar, public și verificabil, privitor la măsurile legislative adoptate pentru CDI și la alocarea resurselor bugetare aferente aplicării lor;
4. Monitorizarea inițierii și a implementării unui mecanism funcțional de dialog direct și permanent între Guvernul României și comunitatea științifică românească.
5. Obligarea autorităților române la publicarea periodică a unor rapoarte transparente privind progresul implementării reformelor din CDI.”
Citește și:
PROTEST Peste 60 de cercetători de la Academia Română – Filiala Cluj-Napoca cer premierului Bolojan și ministrului Dimian să respecte legea privind corelarea salariilor din cercetare cu cele din învățământul superior și să revină asupra tăierilor aplicate veniturilor din cercetare
Peste 70 de cercetători ieșeni se alătură protestului celor de la Academia Română – Filiala Cluj-Napoca și îi cer ministrului Dimian să respecte legea privind corelarea salariilor din cercetare cu cele din învățământul superior și să revină asupra tăierilor aplicate veniturilor din cercetare
Peste 100 de cercetători din institutele din București se alătură colegilor din filialele Academiei Române – Iași și Cluj și contestă „diminuarea oarbă a indemnizației de doctorat”. Ei avertizează că reducerea cheltuielilor de personal cu 10% „va avea consecințe dezastruoase” în domeniu
Cercetători de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” se alătură colegilor din institutele Academiei Române care protestează față de reducerea sporului de doctorat
Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Ioana Nicolescu
