Cel puțin 1% din PIB pentru învățământul superior, o alocare bugetară semnificativ mai mare pentru cercetarea științifică și flexibilizarea modului de cheltuire a sumelor de care dispun universitățile se numără printre cererile Consiliului Național al Rectorilor (CNR), prezentate oficial într-un comunicat al organizației.
Acesta reia multe din afirmațiile făcute săptămâna trecută, într-o conferință, de președintele CNR, Daniel David. Rectorii atrag atenția că “fără o așezare adecvată a domeniilor educației și cercetării în ierarhia priorităților statului – începând cu finanțarea, reformele în orice domeniu sunt sortite eșecului sau mult îngreunate, afectând astfel dezvoltarea României pe termen lung.”
CNR explică cererile sale prin faptul că “România concurează cu unele dintre cele mai avansate țări din lume în ceea ce privește învățământul superior, dar universitățile beneficiază de o finanțare de până la 10 ori mai mică în ultimul deceniu”.
- Forul mai arată că “excelența academică poate fi atinsă doar prin atragerea celor mai talentați studenți și a celor mai performante cadre didactice/de cercetare, ceea ce presupune resurse adecvate”. Și mai notează efortul financiar suplimentar pe care l-a presupus adaptarea la criza medicală din ultimul an.
Comunicatul integral al Consiliului Național al Rectorilor:
“CNR solicită creșterea bugetului alocat învățământului superior și cercetării științifice
Generarea, diseminarea și utilizarea cunoașterii științifice stau la baza dezvoltării unei societăți moderne, astfel încât nu ne putem aștepta la competitivitatea țării și la bunăstarea oamenilor fără susținerea adecvată a acestor mecanisme în învățământul superior, locul unde acestea se întrepătrund și se potențează reciproc. Deși alocația medie pe student fizic a crescut în mod constant începând cu anul 2015, rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, în conformitate cu Raportul public 2019 – Starea finanțării învățământului superior (CNFIS). De asemenea, The European Higher Education Area in 2020 – Bologna Process Implementation Report arată că România se află mult sub media țărilor din Spațiul European al Învățământului Superior, atât în ceea ce privește finanțarea învățământului terțiar, cât și în ceea ce privește alocația medie pe student. Semnatară a Declarației de la Bologna din anul 1999 și membră a Uniunii Europene de 13 ani, România concurează cu unele dintre cele mai avansate țări din lume în ceea ce privește învățământul superior, dar universitățile beneficiază de o finanțare de până la de 10 ori mai mică în ultimul deceniu.
Cu toate acestea, membrii Consiliului Național al Rectorilor (CNR) întreprind eforturi constante pentru a crește calitatea și relevanța programelor de studii pe care le desfășoară sau pentru a crește impactul, inclusiv la nivel internațional, al activităților de cercetare științifică, dar acest lucru nu este posibil în mod consecvent și pe termen lung având în vedere finanțarea insuficientă pentru activitatea de învățământ, și inexistentă pentru cea de cercetare. Excelența academică poate fi atinsă doar prin atragerea celor mai talentați studenți și a celor mai performante cadre didactice/de cercetare, ceea ce presupune resurse adecvate și utilizarea lor cu respectarea principiilor autonomiei universitare și responsabilității publice.
Mai mult, în condițiile crizei medicale cu care se confruntă de aproape un an, universitățile au trebuit să arate o capacitate mare de reacție și adaptare, pentru a permite digitalizarea proceselor de învățare-predare și implementarea măsurilor sanitare impuse, într-un timp foarte scurt. Acest lucru a fost posibil cu efortul deosebit al cadrelor didactice, al întregii comunități academice, dar în același timp a presupus eforturi financiare suplimentare.
Având în vedere provocările pe care și anul 2021 le pune în fața sistemului de învățământ superior, rolul pe care educația terțiară îl are în dezvoltarea economică și socială al unei țări, cu atât mai relevant în situații de criză ca cea pe care o traversăm, așteptările legitime existente în societate cu privire la sistemul de educație, afirmăm cu fermitate că finanțarea adecvată a acestui sector, amânată de prea multă vreme în numele unor deziderate discutabile, nu mai poate să aștepte. Mai mult, atragem atenția că, fără o așezare adecvată a domeniilor educației și cercetării în ierarhia priorităților statului – începând cu finanțarea, reformele în orice domeniu sunt sortite eșecului sau mult îngreunate, afectând astfel dezvoltarea României pe termen lung.
Astfel, în domeniul finanțării, Consiliul Național al Rectorilor solicită:
1. Acordarea a cel puțin 1% din PIB pentru învățământul superior;
2. Creșterea semnificativă a alocării bugetare pentru cercetarea științifică, care să facă credibilă atingerea cât mai devreme a procentului de 1% din PIB la care România s-a angajat deja, cu diversificarea si flexibilizarea instrumentelor de accesare a fondurilor;
3. Alocarea suplimentară de fonduri destinate specific și predictibil componentei de cercetare științifică a învățământului superior;
4. Flexibilizarea modului de cheltuire a sumelor din bugetul instituțiilor de învățământ superior, în acord cu principiile autonomiei universitare – garantată prin Constituția României, astfel încât universitățile să-și poată utiliza fondurile disponibile conform deciziilor Senatului universitar, în limitele legii, dar fără să fie necesară aprobarea autorităților guvernamentale.
Regăsirea acestor obiective și în Programul de Guvernare 2021 – 2024 ne dă încredere că vor fi materializate la constituirea bugetului anului 2021.”
11.01.2021″
Citește și: VIDEO Daniel David, președintele Consiliului Rectorilor: creșterea finanțării pentru educație și mai mulți bani pentru cercetare în universități – principalele așteptări ale mediului universitar de la noul guvern
Photo 112833871 © Tero Vesalainen – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Ioana Nicolescu
Redacția
Mihai Peticilă
