Consultările cu Ministerul Educației și sindicatele din învățământ privind noul proiect al Legii salarizării au loc joi, 28 mai

4.405 vizualizări
Foto: © motortion | Dreamstime.com
Reuniunile de lucru privind proiectul noii Legi a salarizării încep mâine, 26 mai, potrivit calendarului oficial al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Consultările cu Ministerul Educației și Cercetării, dar și cu sindicatele din învățământ vor avea loc joi, 28 mai.
  • Proiectul Legii salarizării a fost pus în dezbatere publică luni, 25 mai. Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele esențiale asumate de România și a fost amânată în mod repetat în ultimii ani, pe fond electoral și din cauza situației privind impactul bugetar. Legea trebuie să fie finalizată până în iulie 2026.
  • Documentul prevede mai multe sporuri pentru profesori și personalul didactic: între 5% și 15% pentru cadrele didactice care predau simultan la mai multe clase, spor de 5-15% pentru profesorii care coordonează practica pedagogică a viitoarelor educatoare și învățători, dar și sporuri de până la 15% pentru profesorii care lucrează în localități izolate sau în învățământul special și special integrat.

Consultările cu reprezentanții MEC se desfășoară joi, 28 mai, între orele 15.00-16.00. Imediat după urmează consultările cu sindicatele din învățământ.

Consultările cu Ministerul Culturii, respectiv cu sindicatele reprezentative vor avea loc miercuri, 27 mai, începând cu ora 15.00.

„Calendarul este unul extrem de strâns. Mâine începem primele întâlniri cu toată lumea din familiile ocupaționale și cu toată lumea din sindicate pentru o informare cu privire la aspectele acestor legi. După care, de miercuri, începem consultările cu familiile ocupaționale și cu sindicatele care țin de diversele profile sau părțile administrații”, a declarat ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru, la prezentarea proiectului Legii salarizării.

„Credeți-ne că acest proces va fi făcut foarte corect și transparent. Vom strânge amendamentele pe care le vom avea în consultări, vom transmite către Parlament, către partidele politice care au încheiat acordul politic, forma inițială, forma amendamentelor care au reieșit din consultări, cu o propunere din partea noastră, a specialiștilor, Ministerul Muncii și specialiștii Băncii Mondiale, cu adoptare sau preluare parțială sau integrală. Proiectul va fi preluat, apoi, ca inițiativă legislativă de către liderii politici în Parlament și sperăm să se ducă la o adoptare cât mai rapidă”, a mai adăugat acesta.

DOCUMENT Calendarul reuniunilor de lucru privind proiectul Legii salarizării

Foto: © motortion | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


5 comments
  1. Cine merge la negocieri? Glumiți?
    Ar trebui să se RENUNȚE, bursele de merit, ajunge atâta bătaie de joc din partea elevilor și părinților la adresa profesorilor.
    Faceți ceva, URGENT! Sunt prea multe cadre didactice care au murit sau sunt în spitale din acest motiv.
    Odată meseria de profesor, era respectată acuma NU !

  2. Principiile legii sunt pur comuniste.
    Cu o ura pentru cei care au trecut printr-o facultate, si nu servesc unui scop politic, oarecare, ascunsa in spatele unei asa-zise „uniformitati”.
    Daca sindicatele nu vor reactiona, vor urma si mai multe retrageri din organizatiile sindicale.

  3. In afara de debutanti, salariile de facto scad!!! Coeficientii pe care ii invoca, de pilda, la lectori NU acopera taierea sporurilor

  4. Există câteva probleme foarte grave în abordarea legii salarizării :
    1. Coeficientul 1, adică valoarea de referință de la care se pornește în calculul tuturor salariilor din sistemul bugetar este necunoscut, adică la bunul plac al guvernanților, care îl stabilesc în fiecare an în primul trimestru. Păi, unde este transparența, domnilor ? Nu este un principiu pe care îl clamați când puneți în dezbatere publică un astfel de act legislativ ? Cum poate omul să facă o observație dacă nu știe la ce ?
    2. La fel de gravă este prevederea de la art. 9, literele 3,4, unde ni se spune că valoarea acelui coeficient, oricum necunoscut, se poate modifica anual cu maxim valoare creșterii PIB, prognozată pentru anul respectiv. Unde este articolul din Constituție care obligă satul să asigure cetățenilor săi un trai decent ? Să mă explic : Dacă anul viitor se preconizează, teoretic, o creștere economică de 0,75% a PIB, iar inflația este de 7,5%, statul îmi mărește salariul cu 0,75 % , adică de fapt îl scade cu 6,75% . SI continuând in același stil, în câțiva ani mă sărăcește in mod inadmisibil, încălcând într-un mod criminal acel articol din Constituție care îl obligă să ne asigure un trai decent . Minima decență ar fi fost ca acel procent din PIB să se adauge la rata inflației, și așa calculată sub creșterea reală a prețurilor la principalele elemente de consum ale populației
    3 Unde este minim 15% din bugetul general consolidat pentru educație, stipulat în legea învățământului? Sau ăsta este respectul pentru cei care formează oamenii pentru societate: : să-ți bați joc de ei, mințindu-i și scuipându-i in față?

  5. Incredibil, chiar în momentul în care sinistrul interimar a început să laude calitățile noii legi (împuțite, ca și cele vechi), am descărcat excelul cretin, nimic în plus, caliativ, față de principiile olguței… Singura chestiune pozitiv de enervantă a fost că am aflat că există 131 de sporuri în sistem și că vor fi reduse la vreo 60, parcă… nu contează. Rahații aștia – îmi taie doctoratul, spor de stres nu am avut, cârdașia sindicatelor mi-a tăiat sporul de stabilitate, acum mulți ani – lucrez, din 2000, cu surse de radiații ionizante, mi se cere să dau sânge, anual – și de 15 ani nu mai primesc măcar un leu în plus – cică e risc nesemnificativ. În învățămământ lucrez. Să nu o zic și eu, pe ungurește, cultural: să-mi bag ursula în noua lege și în statul eșuat de educat – mi-e rușine că sunt român get-beget.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *