Contează că în clasa a V-a gândirea critică este parte a curriculei, dar mi-ar face plăcere să o văd la fiecare materie în parte, altfel oamenii sunt nepregătiți atunci când termină școala, spune fostul ministru al Educației Adrian Curaj, care a introdus planurile cadru pentru gimnaziu

„Este extraordinar ca la o vârstă cât mai de început copiii să primească pregătire în gândire critică, astfel încât, în clasa a V-a, gândirea critică este parte a curriculei”, a spus, într-un interviu acordat, miercuri, în emisiunea Viitor pentru România de la Prima News, fostul ministru al Educației și Cercetării, Adrian Curaj. „Poate nu s-au întâmplat lucrurile cum ar fi vrut”, a continuat el, precizând: „Dar sigur este acolo și contează”.

• Actualmente director al UEFISCDI, organism cu rol-cheie în finanțarea învățământului superior și a cercetării, Adrian Curaj a fost ministru al Educației și Cercetării între noiembrie 2015 și iulie 2016, în guvernul Cioloș. El este cel care a semnat ordinul cu planurile-cadru aplicate în gimnaziu, începând cu cele introduse din 2017-2018 în clasa a V-a. 

„Este extraordinar ca la o vârstă cât mai de început copiii să primească pregătire în gândire critică, astfel încât, în clasa a V-a, gândirea critică este parte a curriculei. Poate nu s-au întâmplat lucrurile cum am fi vrut. Dar sigur este acolo și contează, că, între 10 și 14 ani, așa cum spune și Piaget, este zona în care de la concret mă duc la abstract și copilului îi prinde foarte bine pentru tot ce înseamnă el ca cetățean și el ca om mai târziu”, a spus Adrian Curaj în interviul acordat Prima News.

Cu aceeași ocazie, el a apreciat că subiectul gândirii critice este unul transversal, dar „până una-alta este important să arătăm că se poate și, din acest motiv, noi l-am pus în clasa a V-a ca parte a materiei care construiește cetățeanul” (Educație socială – n.red.)”.

Potrivit fostului ministru „am pornit în clasa a V-a pentru că, încă o dată, 10-14 ani este perioada cea mai potrivită, de burete în sens bun, a elevului, a copilului care începe să treacă de la rigid și a memora la a înțelege și a pune întrebări. Și asta contează foarte mult, pentru că pui o sămânță”.

• Dar, a arătat el, „mie mi-ar face plăcere să o văd la fiecare materie în parte. Poate este un subiect care ar trebui mai mult discutat, pentru că până la urmă ține de întreaga existență a lui ca cetățean, gândirea critică. Pentru că, altfel, oamenii sunt nepregătiți atunci când termină școala, atât cât fac, sunt nepregătiți”.

Comentariile lui Adrian Curaj pe această temă, în interviul acordat Prima News, detaliat:

”Adrian Curaj: (…) O a doua dimensiune importantă, care nu vine din esența și pregătirea mea, dar am ținut foarte mult să înțeleg și să contribui, a fost ceea ce înseamnă preuniversitar. Și nu orice parte a preuniversitarului, pentru că este destul de mult, dar m-au interesat două subiecte majore. Unul dintre ele: am finalizat curricula V-VIII. Și acolo sunt trei lucruri importante pentru mine. Sigur, au lucrat specialiști. A fost o consultare publică extraordinară. A fost un moment în care am arătat că oamenii pot dialoga și la final pot ajunge cu un lucru de calitate. Dar sunt trei lucruri pe care, într-un fel, le-a marcat pentru că așa le-am simțit atunci. 1: curricula nu acoperă decât 75% din timpul școlii, adică cât timp elevul este acolo, pentru că trebuie să dai libertate, trebuie să dai spațiu de experiment și trebuie să-i dai și profesorului și școlii, în beneficiu elevului. Pentru că, până la urmă, legătura este și dinspre elev. (…) După aceea am spus că este extraordinar ca la o vârstă cât mai de început copiii să primească pregătire în gândire critică, astfel încât, în clasa a V-a, gândirea critică este parte a curriculei. Poate nu s-au întâmplat lucrurile cum am fi vrut. Dar sigur este acolo și contează, că, între 10 și 14 ani, așa cum spune și Piaget, este zona în care de la concret mă duc la abstract și copilului îi prinde foarte bine pentru tot ce înseamnă el ca cetățean și el ca om mai târziu. (…)

Moderatoare: (…) Aș vrea să ne întoarcem, cumva, către V-VIII. Chiar dacă le-ați spus de la început telespectatorilor că sunteți profund preocupat de preuniversitar în acest moment, legătura cu universitarul și preuniversitarul, aș vrea să ne uităm de când se face această legătură? Noi ne uităm la principalele abilități poate și din preșcolar, în antepreșcolar și așa mai departe. Dar când ajungem să punem bazele? Și nu aș vrea să trecem peste gândirea critică, pentru că, până la urmă, cum o vedeți ca o materie în sine sau la fiecare materie introdusă gândirea critică? Pentru că se tot discută în spațiul public, ați văzut programa, programele, trunchiul comun și așa mai departe. Dar, practic, este o materie în sine sau la fiecare materie?

Adrian Curaj: Cred că investiția majoră – și o spun nu ca om de educație, de cercetare, cercetare în educație, pentru că nu sunt asta – dar toate studiile spun că investiția în preșcolar poate face diferența. Sigur, investiția în tot ciclul educațional, dar trebuie să începem serios, încă din zona preșcolară, pentru că pui semințe de viitor care își fac efectul. Din punct de vedere al gândirii critice, este adevărat ce spuneți. Până la urmă este un subiect transversal. Este bine să fie transversal, dar până una-alta este important să arătăm că se poate și, din acest motiv, noi l-am pus în clasa a V-a ca parte a materiei care construiește cetățeanul. Îl învață să pună întrebări, îl învață și îl pregătește să înțeleagă lucrurile, îl învață în ceea ce înseamnă existența lui de cetățean. Și am pornit în clasa a V-a pentru că, încă o dată, 10-14 ani este perioada cea mai potrivită, de burete în sens bun, a elevului, a copilului care începe să treacă de la rigid și a memora la a înțelege și a pune întrebări. Și asta contează foarte mult, pentru că pui o sămânță. Mie mi-ar face plăcere să o văd la fiecare materie în parte. Poate este un subiect care ar trebui mai mult discutat, pentru că până la urmă ține de întreaga existență a lui ca cetățean, gândirea critică. Pentru că, altfel, oamenii sunt nepregătiți atunci când termină școala, atât cât fac, sunt nepregătiți. (…)”