Copiii vor folosi inteligența artificială oricum, mai bine îi ajuți să o folosească în mod corect, nu să o folosească pe post de psiholog / Copiii noștri am dorit să fie nativi digital, acum dorim să fie nativi AI – Toomas Hendrik Ilves, fost președinte al Estoniei, țară care mizează pe folosirea noilor tehnologii în educație

Inteligența artificială reprezintă „un alt salt” pentru educația din Estonia, după cel realizat începând din anii ’90, când această țară și-a asumat un rol de pionierat pentru folosirea instrumentelor digitale în educație. Iar politica estonă este aceea de a „încuraja să avem AI în clase, decât să o interzicem, așa cum e tendința curentă”, a spus fostul președinte al Estoniei Toomas Hendrik Ilves, în cadrul Summitului pentru Guvernanță Digitală 2025, desfășurat marți la București.

„Copiii vor folosi AI oricum. Mai bine să îi ajuți să o folosească în mod corect (…) Chiar și din perspectiva siguranței publice, copiii trebuie învățați, de la vârste fragede, cum să folosească AI în mod corect, nu să o folosească pe post de psiholog, de exemplu(…)”, a spus el. Și, așa cum Estonia a dorit ca acești copii să fie nativi digital, „acum dorim să fie nativi AI”, a precizat fostul președinte eston.

Ilves a condus fosta republică sovietică între 2006-2016, perioadă de intense eforturi pentru digitalizare în toate domeniile, ce au transformat Estonia într-un „tigru” digital al Europei Centrale și de Est. El prezentat inițiativele guvernului eston pe teme legate de noi tehnologii, inclusiv AI. Iar unul dintre domenii este cel al educației.

• Estonia este a patra țară din lume (după Singapore, Japonia și Coreea) și prima din Europa în ceea ce privește rezultatele elevilor de 15 ani la testele de competență PISA 2022, organizate de OCDE. Țara a anunțat încă din primele luni ale anului 2025 că în anul școlar început în septembrie integrează ChatGPT și alte instrumente AI în sistemul național de învățământ, măsură prezentată drept primă inițiativă de acest fel la nivel internațional.

La evenimentul organizat marți la București, Toomas Hendrik Ilves a explicat logica din spatele abordării Estoniei:

• „Copiii vor folosi AI oricum. Mai bine să îi ajuți să o folosească în mod corect, să evite capcanele – cum ar fi aceea a oamenilor care apelează la AI pentru a-și rezolva problemele psihologice, ceea ce conduce la lucruri foarte rele. Chiar și din perspectiva siguranței publice, copiii trebuie învățați, de la vârste fragede, cum să folosească AI în mod corect, nu să o folosească pe post de psiholog, de exemplu”.

Potrivit fostului președinte, „copiii noștri am dorit să fie nativi digital. Acum dorim să fie nativi AI”.

El a povestit și cum a reușit Estonia să înfrângă rezistența socială – inclusiv a autorităților locale, a profesorilor și părinților – în fața eforturilor de digitalizare, atunci când acestea au fost inițiate în anii 90, dar și cum folosește în prezent experiența de atunci:

• „Acum avem [programul] AI Leap. Programul pe care l-am început în urmă cu 30 ani se numea Tiger Leap și urmărea să aducem toate școlile online, lucru pe care l-am realizat până în 1998. Începusem în 1996. Toate școlile aveau calculatoare și erau conectate.
• Acum, facem un alt salt. Ce urmează este inteligența artificială și o cu totul altă lume, despre care învățăm cu toții cum funcționează. Încurajăm să avem AI în clase, decât să o interzicem, așa cum este tendința curentă. Și avem o strategie națională, colaborăm cu companii de AI. (…)”

Potrivit lui Toomas Hendrik Ilves, rezistența la schimbare a fost mare, dar soluția aleasă – aceea de a începe cu școlile și copiii în procesul de digitalizare, a funcționat:

• „[Ne-am zis, în procesul declanșat în anii ’90, că] Trebuie să începem cu școlile, pentru că oamenii mai în vârstă nu doresc. Hai să îi lăsăm pe copii să o facă. Iar ei au aderat imediat. Drept urmare: sindicatul profesorilor avea o publicație săptămânală și timp de un an nu a trecut niciun număr în care să nu fiu atacat pentru că doresc să distrug Estonia, să distrug cultura estonă. Eram vinovat de orice. Dar, dacă le place copiilor, e greu pentru părinți să spună că e un lucru rău.
• Al doilea lucru care a funcționat a fost invidia. Programul pe care l-am înființat, convingând guvernul să îl aplice, stabilea ca guvernul să plătească pentru jumătate dintr-un laborator de calculatoare, iar cealaltă jumătate să vină de la municipalitate. Deci aveau o miză. Municipalitatea vedea că poate obține la jumătate de preț calculatoare pentru școală, ceea ce din punct de vedere al autorității locale e un lucru bun – vin alegerile etc.. Inițial, au fost doar câteva autorități care au făcut-o. Apoi a intervenit principala motivare a est-europenilor, invidia. Dacă există ai o autoritate locală care are calculatoare și în jurul ei alte 4-5 autorități care nu au, acestea se gândesc imediat: noi de ce nu avem ce au ei? Așa s-a întâmplat ca între 1996 și 1998 să trecem de la 0 la toate școlile conectate și dotate cu laborator de calculatoare. Chiar a funcționat.”

Potrivit lui Ilves, „copiii vor folosi AI oricum. Mai bine să îi ajuți să o folosească în mod corect, să evite capcanele – cum ar fi aceea a oamenilor care apelează la AI pentru a-și rezolva problemele psihologice, ceea ce conduce la lucruri foarte rele. Chiar și din perspectiva siguranței publice, copiii trebuie învățați, de la vârste fragede, cum să folosească AI în mod corect, nu să o folosească pe post de psiholog, de exemplu. (…) Copiii noștri am dorit să fie nativi digital. Acum dorim să fie nativi AI.”